Adevar, minciuna si social networking

Pentru ca despre adevar, minciuna si publicitate s-a mai scris, vroiam sa impartasesc niste ganduri nu tocmai pozitive fata de un aspect al studiilor: anume social networking. Printre altele, discutam despre cum ar trebui facute campaniile pentru retele sociale si tot asa. 

De aici porneste buba: nimeni nu a explicat ce e o retea din asta si toata lumea crede ca e la fel ca facebook dar multi n-au auzit nici de last.fm, dovada ca nu toti inteleg ce inseamna si caror segmente se adreseaza fiecare.

#2: cei care predau cursul colaboreaza cu McCann Erickson Comms House si anul trecut au venit cu o idee de proiect in grup in care tu Gigel si cu ceilalti trebuie sa creati o campanie publicitara, cu tot cu previziuni, research, nebunii din astea, sa scrieti si un brief, sa filmati, sa scrieti un raport de vreo 10 pagini despre fosta campanie si tot asa.

#3: ce e minunat este ca nimeni nu a spus ce e un brief si cate pagini ar trebui sa aiba (e.g. 2) si au aparut briefuri de 5-6 pagini, probabil analele brandului respectiv si o poveste ceva mai lunga despre obiective. S-a spus ca obiectivele trebuie sa fie de mai multe tipuri (de vanzari, de comunicare) dar nu s-a oferit ajutor foarte concludent si au aparut cate sase obiective care se bateau cap in cap. Limitam vanzarile in magazinele astea scumpe dar le crestem in celelalte ieftine, power to the people, numai ca obiectivul de comunicare zice sa-l facem un brand de lux. Nu conteaza ca nu costa mai nimic. Este cu siguranta legendarul ‘luxury you can afford’.

#4: In detrimentul povestilor despre lucrurile simple (vorba lui Randy Pausch, if you can’t get the basics right, nothing will ever work) s-au spus povesti despre ce le place profesorilor mai mult, si anume digitalul. Nu stiu cum se vede publicitatea in UK din Romania dar aici „hai sa facem digital” a ajuns sinonimul lui „trebuie neaparat TV”. Nu stiu daca ‘vomitiv’ e cuvantul potrivit pentru a descrie cat de des am auzit expresia „sa facem digital”. Cred ca agentiile (unele din ele) nu mai stiu ce inseamna deja ‘pur digital’ si s-a creat o mare confuzie dar slava domnului ca mai exista si oameni intregi.

#5 Problema cu digitalul este ca oamenii sunt atrasi de ideea de a sti cat mai mult despre ce inseamna de fapt dar nu isi dau seama ca profesorii nu sunt unica sursa de informatie. Profesorii nu sunt nici gatekeeperi pentru toate cartile si publicatiile sau oamenii care exista in lume dar sunt luati ca atare. M-am plictisit de cate ori am incercat sa explic frumos de ce sa facem asta si nu cealalta si m-am lovit de rezistenta ‘hai sa ii intrebam si pe profesori sa vedem ce parere au’. E admirabil ca ai nevoie de validare, mai putin admirabil ca ai ajuns in anul doi si inca ai nevoie de validare din partea altcuiva si eventual sa te mangaie pe cap ca bonus.

#6 Dat fiind ca profesorii sunt acesti gatekeeperi ai informatiei care ajunge la studenti, a ajuns si un articol din The Marketer Dec 08-Jan 09 despre Social Networking si cum sa faci o campanie. Banuiesc cumva ca e un articol scris de un redactor care e prieten cu un tip ce detine o agentie mica de consultanta de marketing. Articolul se vrea a fi foarte serios in a da sfaturi despre cum sa faci o campanie de succes in social networking: demographics is everything! The overlapping of audiences is key. Citind un articol dintr-o revista care costa £4 la chioscuri ma asteptam sa gasesc ceva mai substantial, nu un articol de gradinita ca si cum social networking si social media s-au inventat ieri si abia le-am descoperit. Si nici n-am descoperit ieri ca o campanie de succes se bazeaza pe varsta si obiceiurile consumatorului. Sfaturile nu erau rele dar nu erau de talia unei reviste ca ‘The Marketer’, mai degraba o introducere in social networking pentru copii de 14 ani. 

#7 Bineinteles ca toata lumea a luat foarte in serios acest articol care sfatuieste asa: „You have to give consumers what they want” (e scris in coloana de ‘DOs’ in social networking). Nu stiu alte agentii de digital cum sunt sau alte agentii in general dar noi nu ne bazam pe ‘give consumers what they want’, ci ‘don’t give consumers what they want, give them better’.

#8 Dat fiind faptul ca toata lumea crede acum ca profesorul ala e un zeu pentru ca a recomandat revista The Marketer, eu m-am enervat si am vrut sa vad cine este acest guru in consultanta de marketing. Firma e de fapt un fel de one-man show ceea ce n-ar fi rau dar l-am descoperit mai tarziu si pe twitter…cu de zece ori mai putini followers ca mine si de 60 de ori mai putini ca Russell Davies sa zicem. Imi inchipui ce consultanta de marketing serioasa face omul.

 

Acestea fiind zise, nu stiu de ce ma enervez cand ceilalti abia descopera apa calda cand o sa fim toti la concurenta pentru joburi cand terminam facultatea. Pana la urma nu toti trebuie sa stie, morala povestii.

Un răspuns la “Adevar, minciuna si social networking”

  1. cred ca #7 a fost enuntat in contextul „ofera-i ce-si doreste” vs „ofera-i ce are nevoie” (a vs b)

    (a)+”give them better” iti creaza o afinitate pe termen lung, dar eu il vad functionand mai mult ca (a)+bonus. altfel pici inapoi in (b).