Eseul dilema

Tocmai am terminat de scris un eseu pentru cursul de brand management care ar trebui predat in noiembrie pe 19 dar pe mine ma speria deja gandul ca mai e doar o luna si am nevoie de cel putin 20 de carti in bibliografie pentru fiecare 2000 de cuvinte pe care le scriu. Si mai aiurea pentru ca eseul era de vreo 3000, deci 30 de carti. Cu aceasta minunata ocazie am mai adaugat inca vreo trei la lista de ‘Carti‘ din dreapta, nu neaparat pentru publicitate ca atare cat pentru planning si nu sunt sigura daca Don Cowley se mai gaseste pe net sau nu. Cel mai probabil e editat de altcineva acum dar ar trebui sa contina texte scrise de oameni gen John Bartle (the B in BBH) si altii de talia lui.

Revenind la eseu, am avut de comentat („critically examine”) un paragraf de Chernatony care spunea ca oamenii se folosesc de branduri transformandu-le in simboluri cu anumite subintelesuri pentru a isi putea construi o imagine de sine.

Enervant de complex pentru ca:

• Daca sunt de acord cu ce spune el inseamna ca exclud persoanele care nu au nevoie de niste pantofi pe care scrie ‘adidas’ sa spuna ceva despre ei si apar ideea de consumerism;
• Daca nu sunt de acord inseamna ca dau dreptate unui gand si ca toti oamenii sunt de fapt niste indivizi cu personalitati foarte puternice si ca in Sex and the City, we win people over with our personalities 😀

O sa vad peste vreo doua luni ce nota iau pe el si daca a primit aprobarea, il pun pe net. Si daca iau o nota proasta tot il pun pe net, macar sa ma lamuresc ce perspectiva ar fi vrut ei.