Ghidul votantului din diaspora la alegerile parlamentare din 2020

Pe 5 și 6 decembrie se votează pentru alegerile parlamentare.

Dar poate, ca și mine, te-ai întrebat, pus față în față cu un buletin de vot… cine sunt oamenii ăștia?  Ce s-a întâmplat de la ultimele alegeri?  Cine sunt și ce promit candidații și partidele? Ce oferă internetul despre toate astea?

Așa am ajuns să pun la cap un articol gigant cu lucrurile care m-au interesat despre alegeri. Întâi pentru mine, apoi pentru prieteni, și eventual am zis să-l fac public. Mai recomand cu plăcere un articol mult mai scurt al Nadiei Barbu despre votat în diasporă, plus un tabel gigant făcut de tinerii de la Generația VOT, unde au centralizat toți candidații.

După câteva ore de citit, e imposibil să nu ajung la concluzia că diaspora e un fenomen complicat politic, și că dacă vrei informații imparțiale despre politicieni e greu să le găsești fără mult efort. Dar ce e și mai greu de găsit sunt idei originale sau care să te inspire.

  1. Articolul meu e organizat asa: Ce și cum se votează
  2. De ce contează votul tău
  3. Partidele și candidații (inclusiv o retrospectivă)
  4. Subiecte la zi din diaspora
  5. Informează-te mai departe

PS: N-am diacritice peste tot dar am zis sa public inainte sa le adaug. Si n-am nici poze, ca nu e concurs de frumusete 🙂

Ce (și cum) se votează pe 5-6 Decembrie

  • În afara țării votezi pentru 2 senatori și 4 deputați care sa reprezinte diaspora (tehnic, circumscripția electorala pentru cetățenii din afara țării nr. 43), din totalul celor 466.
  • Poți sa votezi la orice secție din țara în care ai rezidența sau domiciliul (Vezi care e diferenta dintre rezidenta si domiciliu). E prea târziu să votezi prin corespondență.
  • Anul asta îți trebuie un act de identitate + dovada rezidenței.  În mod excepțional, poți sa votezi chiar și dacă ti-a expirat actul de identitate incepand cu luna martie 2020, de cand a inceput epidemia (Vezi o anexa MAE pentru ce dovezi sa aduci, de la țară la țară – în Olanda merge și cu o asigurare de sănătate în numele tău, card de student, sau un OV-chipkaart personalizat cu poza ta)
  • Se votează sâmbătă, 5 decembrie şi duminică, 6 decembrie, între 7.00 – 21.00. “Dacă la ora 21:00 mai există alegători în localul secţiei de votare sau la rând în faţa sediului în care funcţionează secţia, li se va permite exercitarea dreptului de vot până la ora 23.59” (Ministrul de externe Bogdan Aurescu). Nu, nu se poate vota online și nici prin urma mobila. Legislația electorală nu prevede votul online sau urnele mobile în străinătate.
  • Tot ce trebuie să faci e să pui ștampila oriunde în cadranul listei cu oamei pe care vrei să-i vezi în parlament. Vezi să ai o ștampilă de control pe spatele buletinului. Dacă n-ai, buletinul de vot va fi declarat nul. (Vezi și cum arată buletinele)
  • Secțiile sunt obligate sa respecte măsurile de sanatate din țara în care votezi. Asta înseamnă cel puțin mască, limitat numărul de oameni din incinta de votare, luat temperatura la intrare, și gel dezinfectant. Ar trebui să primești mască la intrare.

De ce conteaza votul tău?

Trei motive, dar nu singurele:

  1. Votul tău decide cine o sa fie premier.  Premierul e şi preşedintele partidului care ia cele mai multe voturi la alegerile parlamentare. Deci lupta e atat pentru locurile din parlament, cat și pentru componenţa viitorului cabinet de miniştri. Dacă nu ia jumătate din voturi (cel mai probabil), partidul cu cel mai mare scor trebuie sa formeze o coaliţie de guvernare și să negocieze noul guvern.
  2. Votul din diaspora poate fi decisiv, mai ales al tineretului. Începând cu alegerile din 2016, diaspora e o forță politică și swing state-ul României. Conform Eurostat, aproape unul din cinci români cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani avea, în 2017, rezidența în alt stat membru al Uniunii Europene (unde locuiesc o mare parte din români). Tinerii sub 24 de ani din România au lipsit de la alegerile parlamentare din 2016 (conform BEC, mai puțin de o treime din ei au votat). Dar spre deosebire de ei, tineretul român din diaspora (în special din Germania și Marea Britanie) e mai activ politic.
  3. Votul tau poate sa schimbe nu doar viitorul, ci și imaginea României în lume, în special în Europa. Politicienii din alte tari tind sa creada ca românia e un fel de branza bună în burduf de politicieni corupți. Au îndoieli serioase că statul de drept e pe deplin respectat în România, că putem gestiona corupția și renunța la abuzuri (cum ar fi forta excesiva de la proteste pana la buluceala de la alegerile din trecut). Ca urmare, printre altele, ni se blochează accesul în zona Schengen sau alte beneficii ca fondurile din bugetul UE pentru 2021-2027: 1.800 de miliarde de euro, dintre care 750 de miliarde destinate redresării post-COVID-19, și 80 României.
Distributia de varsta a alegatorilor din diaspora, dupa alegerile din 2019
Numarul de voturi din diaspora, dupa alegerile din 2019

Partidele și candidații

Retrospectiva din 2016

După alegerile din 2016, PNL are doua mandate; unul la senat și unul la Camera Deputaţilor: Viorel Riceard Badea si Mihai Alexandru Voicu. USR are și el două mandate, unul la senat și unul la Camera Deputaţilor: Radu Mihai Mihail si Manuel Costescu. PMP are două mandate la Camera Deputaţilor:  Constantin Codreanu şi Doru Petrişor Coliu. Practic, toți au fost din opozitie cea mai mare parte a mandatului.

Dacă n-ai văzut mare lucru sau n-ai auzit de ei, nu ești singura persoana. Ciprian Apetrei (profesor de filosofie și jurnalist la Adevărul, stabilit în Franța) a făcut o recenzie a politicienilor care au fost în diaspora și a concluzionat ca unii (mulți) din ei au dezamăgit: necunoscuți, cu CV-uri slabe sau cu experiență în închisoare. Chiar si-asa, unii candidează din nou.

Explicația lui ar fi faptul ca diaspora nu e o entitate politică cu foarte multă credibilitate în țara, mediul politic a fost nefavorabil, și lăsa la latitudinea ta sa te gandesti la faptul ca unii politicieni de acasă poate nici nu-si doresc asta. Dacă vrei un rezumat cu ce-a fost în țara, Digi24 au pus cap la cap o lista scurta.

Partidele și candidații din 2020

M-am limitat la trei partide (PNL, PSD și alianța USR PLUS ) pentru ca e vorba de prea mulți oameni, și n-am atat de mult timp liber ca echipe de voluntari. E bine că avem pluralitate politică, dar e păcat că suntem în situația în care dacă ne place un partid mai mic și vrem să le acordăm o șansă, în sistemul actual e puțin probabil să fie suficient.

I-am căutat pe net, prin ziare, pe social media și am vrut sa vad ce zic despre ei înșiși, ce zic unii jurnaliști care știu mai multe decat mine, si sa prezint asta mai departe. Nadia Barbu are un articol excelent in care acopera si PMP si partide mai mici.

Problema e ca e greu sa găsești ceva impartial despre mulți din ei. Exista o lipsa de jurnalism de calitate, transparenta și informații originale, nu regurgitate de pe un site pe altul. Eu nu folosesc canale de social media ca Instagram, Facebook, si mulți politicieni români posteaza aproape exclusiv pe Facebook. Foarte puțini au canale de YouTube cum au inceput cei de la USR, și mulți politicieni (nu doar cei din diaspora) și-au încetat activitatea pe Twitter cand nu le-a mai fost de folos. Site-urile de știri nu prea scriu despre ei (cu mici excepții), și atunci ramai cu materialele promoționale care apar cand vin alegerile dar prea putin în cei patru ani între alegeri. Am intrat pe fiecare site major de știri și am căutat numele de mai jos, doar ca să descopăr că multe persoane nu apar la ziar decât atunci când apar listele.

Ce promite toata lumea

Toți vor să ajute diaspora. Diferenta e cărui votant din diaspora i se adresează, și cu cine rezonează partidul, omul și mesajul.

E clar că exista două diaspore: una istorică (teritoriile apropiate României, cu istorie complexă la pachet)  și una nouă,  sau “vestică”, cu alte interese și nevoi. Există emigranti cu studii superioare, și emigranti sezonali de care (unii din noi) auzim mai puțin. Există oameni care vor sau nu (prea) vor sa se intoarca. Exista oameni care au plecat acum 20 de ani și s-au întors. Exista oameni abia plecați care s-au decis sa revina, pentru ca viața în străinătate nu a reușit. Și există cei care vor sa se intoarca dupa multi ani, dar și-au format rădăcini în țările de adopție…și tot așa.

Așa că toate partidele vorbesc despre drepturile muncitorilor români, despre ajutor pentru repatriere, despre puterea politică a diasporei, și despre “o românie în care sa vrei sa te întorci”.

Cum nu prea mai e timp înainte de alegeri, pasul tău următor ar fi să votezi cu partidul care are ideile și persoanele care îți inspiră încredere. Votează cu cine crezi ca iti înțelege oful ca român în diasporă și intră în dialog cu ei: la telefon, pe mail, pe Facebook, unde vrei tu. Trage-i de mânecă: cere-le să-și îmbunătățească comunicarea, organizarea, să-și ascută ideile, să te asculte. Pentru că până la urmă, e dreptul tău.

PNL

Candidații PNL din diaspora sunt în mare parte antreprenori și barbati, și, implicit, cred ca lor li se adresează: cei care au afaceri în afara dar vor sa ajute romania, sau cei care si-au creat afaceri în românia, dar nu s-au mutat înapoi (probabil plecați de multă vreme). Veteranul lor care candidează din nou, Viorel Badea, e deja la al treilea mandat. Pe langa USR Plus, par cel mai bine organizati. PNL se lauda cu faptul ca sub Viorel Badea s-a înființat prima structură guvernamentală dedicată românilor de pretutindeni și la inițiativa sa, au fost înființate comisiile parlamentare pentru românii din afara granițelor țării.

Preocupări demne de atenţie
  • Reprezentarea românilor din diaspora în cadrul instituțiilor din România
  • Modernizarea și informatizarea activităților consulare,
  • Drepturile lucrătorilor români din diaspora
  • Drepturile copiilor rămași acasă
  • Interconectarea diasporei

Senat

  • Viorel Badea:  actualul Lider PNL Diaspora și senator actual pentru românii cu domiciliul în afara României, deja la al treilea mandat. adevarul.ro il numeste “decanul de vârstă şi de experienţă, foarte bun cunoscător al fenomenului migraţiei, deschizător de drumuri în reprezentarea românilor de pretutindeni”.
  • Mihăiță Dohotar:  antreprenor român din Grecia, care s-a întors în România după 20 de ani. În Grecia a-nceput de jos, de la o firma de curatenie (pe care a preluat-o ulterior), pana la a deschide o cofetărie care i-a dat prilejul să între în contact cu alte comunitati de romani. Acum e Vicepreședinte al PNL Diaspora și coordonator regional pe zona Sud-est a Europei, respectiv în țările Grecia, Cipru, Turcia și Bulgaria. Consilier în cadrul cabinetului secretarului de stat al Departamentului Românilor de Pretutindeni.

Camera Deputaților

  • Valentin Făgărășian, om de afaceri (Italia): dintr-un material promotional spune despre el însuși că a plecat în italia fără sa stie limba ca muncitor pe șantier, și după cativa ani a ajuns să aibă propria firma. E președintele Organizației Oamenilor de Afaceri a PNL Diaspora, care are scopul de a reuni antreprenori de toate naționalitățile de pe teritorul Italiei și nu numai, pentru a le prezenta oportunitățile de a investi în România, creând astfel o punte între mediul de afaceri românesc și cel internațional.
  • Toader Ciuta (Irlanda): președinte al organizației PNL Irlanda și antreprenor în construcții. E în irlanda de 20 de ani, unde are o firma de constructii preponderent cu angajați români. Prioritățile lui includ modernizarea și informatizarea activităților consulare. Am gasit un portret de candidat de pe podul.roș, un site de știri independent, atul de la un site de știri locale din Satu Mare și unul de la revista timpul. pagina lui oficială: Toader Ciuta – Politician.
  • Radu Lupu (Italia): antreprenor atât în nordul Italiei, cât și în România. Are ambiția de a implementa un proiect ce vizează interconectarea diasporei la cel mai înalt nivel. N-am găsit multe despre el în afara unui articol de pe site-ul PNL Diaspora, unde vorbea despre predat limba romana copiilor romani din diaspora (a doua generatie)
Da, dar …

Fiecare are părerile lui despre PNL, acasă sau la distanță. Nu neg faptul că par să fie oameni competenti în diaspora, dar poate pentru tine e interesant de punctat că în lista de mai sus biroul executiv curent sunt mai mult barbati.

Alianta USR Plus

Candidații USR PLUS din diaspora sunt de departe cei mai calificați pe care i-am studiat, cu studii străine superioare și cateva limbi străine la activ. E clar ca se adresează oamenilor ca mine, ca ei, cel puțin în componenta și în felul în care comunica. Par să fie în dialog constant cu oamenii pe rețele sociale, oferind un nivel de transparență pe care nu l-am văzut până acum în alți politicieni, iar site-urile si campaniile lor sunt printre cele mai bine scrise și gandite: n-a trebuit sa sap sa înțeleg cine sunt, ce vor, sau sa trec peste limbaj alambicat. Sunt și cei mai progresiști când vine vorba de energie, un subiect despre care prea puțini politicieni vorbesc, asta dacă vorbesc.

Preocupări demne de atenţie
  • Combaterea diferitelor forme de sclavie modernă și traficului de ființe umane
  • Transparentizarea serviciilor și a activităților administrației publice.
  • Eliminarea birocrației: simplificarea procesului de obținere a actelor consulare, facilitarea votului digitalizarea României la nivel legislativ
  • Acasă, un candidat își asumă proiectul de construcție al tronsonului de autostrada Drajna Brăila și actualul senator înființarea unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, pe modelul DNA și DIICOT.

Senat

    • Radu Mihail: inginer, absolvent de Politehnica (Electronică) și un MBA la HEC Paris. Vorbește engleză, franceză și italiană. Servește deja de un mandat.
    • Marius Cobianu: economist, locuiește de 10 ani în Bruxelles. Vorbește franceză, engleză, germană și italiană. Absolvent al ASE și are un master de la Centrul European Universitar din Nancy, unde a fost bursier.
    • Ina Georgescu: analist de business în IT cu doua mastere, absolventa ASE, IEHEl și University of Texas. A locuit în Franța și SUA. Vorbește engleză, franceză, spaniolă și maghiară.
    • Lucian Sangeorgean: inginer diplomat, absolvent de la Universitatea Tehnică din Cluj și masterand la Universitatea Petroșani, orașul natal.

Camera Deputaților

    • Iulian Lorincz: Arhitect, șef de proiect, absolvent al Polytechnic University din Valencia și locuiește în Spania de la 13 ani. Vorbește spaniolă, engleză și catalană. Se descrie ca fiind un organizator de evenimente, strangator de semnături, și pasionat de bunul mers al lucrurilor, influențat de studiul arhitecturii.
    • Marius Octavian Olaru: inginer IT, absolvent al Universității din Modena de la licenta pana la doctorat. Locuiește în italia de 16 ani și vorbește italiană, engleză și franceză. Pare foarte competent în IT date fiind studiile pe care le-a publicat (și expertiză în Data Warehousing) și își propune sa se implice în comisiile pentru tehnologia informației și comunicațiilor, cea pentru munca si protectie sociala, și cea pentru comunitatile de romani din afara granitelor.
    • Ionuț Aionițoaei: funcționar european, absolvent de  informatică la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași, masterand la SNSPA și master în management de la Universitatea Solvay din Bruxelles. Locuiește tot în Bruxelles, vorbește engleză, franceză și germană.
    • Georgian-Liviu Catrina:  Manager de proiecte Fintech, licențiat în Drept și Științe Economice în București, si locuieste în Marea Britanie de 5 ani. N-am gasit multe despre el în afara de profilul lui de pe site-ul partidului, de unde reiese ca e interesat de stimularea fluxurilor financiare intre diaspora si romania (de ex., remitente si investitiile din tara ale celor din diaspora).
    • Pamela Chiricheu:  Dintr-un interviu promotional reiese ca locuiește în Germania, la Leipzig, unde a absolvit facultatea și unde lucrez ca bibliotecara. Tot din interviu am descoperit ca, aparent, “de peste 4 ani in diaspora se nasc mai multi copii romani decat in tara” – motivul pentru care si-ar concentra mandatul pe cultura si subiectul romanilor si copiilor din diaspora.
    • Simina Tulbure: E unul din cei mai tineri candidați, dar si-a propus de tanara sa ajunga sa lucreze intr-o institutie europeana si a reusit (dupa 6 ani). Se prezinta în CV ca expertă în comunicare și relații externe, pasionată de reprezentarea tinerilor în Uniunea Europeană, și implementarea de politici publice de tineret la nivel european.
Da, dar…

Adevărul a găsit câteva inconsistente cu singurul candidat cu șanse mari să fie reales. Zic ca “e acuzat de colegii săi că a minţit în CV, unde se prezintă ca antreprenor. De fapt a trăit dintr-un ajutor de şomaj suspect de mare (n.a. de 6,000 de euro pe luna) plătit de statul francez şi dintr-o firmă franceză cu activitate neclară, administrată de un ofiţer STS din Bucureşti.”

PSD

PDS n-a avut niciun mandat de parlamentar în diaspora în ultimii patru ani.  Oferta de anul asta e un fel de ‘crema cremei’. Președintele PSD a anunţat că, în urma unor discuții interne, s-a stabilit să nu candideze “traseişti sau oameni cu probleme penale”. Dacă iese PSD, te poți aștepta la “oricare dintre Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Vasile Dâncu” ca premier.

Preocupări demne de atenţie
  • Un fond de solidaritate pentru romani care sunt victimele accidentelor în străinătate
  • Conservarea şi afirmarea identitãții românești lingvistice, culturale sau religioase si păstrarea limbii române și a românismului în Diaspora
  • Drepturile românilor, mai ales femeile care lucrează în curățenie sau ca asistente
  • Reintegrarea celor care revin pe piața muncii în România și asigurari de sanatate
  • Tutelarea muncitorilor români  din afara granițelor

Senat

  • Nicoleta Neagoe: antreprenor, președinte PSD Spania: O persoana virtual necunoscută  în afara unui articol/interviu apărut abia în Octombrie 2020 pe ceva site din Spania. Nu m-ar mira sa fie plătit. În el, se laudă cu 15 ani de antreprenoriat în Spania dar nimic mai mult.
  • Florin Bogdan: șofer de camion, președinte PSD Anglia. Un candidat un pic misterios și atipic, care a pornit de jos și știe preocupările oamenilor de rand, mai ales cei stationati în UK. A plecat din Bihor în 2015 după ce nu i-au mers afacerile, și locuiește în Portsmouth, unde a avut mai mult succes ca șofer de camion. Deja și-a cumpărat deja două camioane cu care face transport în tot regatul. Spune despre el însuși că nu a învățat limba engleză și consideră că nici n-are nevoie să o facă, pentru ca oamenii îi respectă munca..

Camera deputatilor

  • Emil Ciubotariu: vicepreședinte PSD Italia; tată a doi băieți, casatorit de 16, născut în județul Botoșani și de aproximativ doisprezece ani locuiește  la Roma. De pe un site romanesc din Austria reiese ca e susținător al familiei tradiționale, isi asuma poziția pro-viață, si vrea sa promoveze valorile creștine fundamentale. Pe de alta parte, nu e fan al mastilor ca protectie impotriva virusului din ce reiese din postarile cu litere mari de pe Facebook. Aparent, nu e clar tuturor în ce partid e și cum a ajuns pe liste.
  • Andrei Murariu: președinte PSD Italia. Nu am gasit multe lucruri concrete despre el si ce a facut sau ce isi propune, concret sa faca ce nu am vazut la restul candidatilor – poate cu exceptia faptului ca vrea sa reinfiinteze Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Se promoveaza într-o postare pe Facebook si un articol platit ca are o “viziune tinereasca”.
  • Antoniu Tudor – secretar PSD Franța. Pare cel mai calificat candidat PSD conform site-ului personal. A studiat teologia în Romania si a ajuns doctor ȋn Drept Administrativ al Universităţii din Lille (Franţa), si se declara pasionat de administraţia publică. Scrie articole de ceva vreme, dar face doar referire la programul PSD si mai putin ideile personale, cu exceptia planului legat de covid-19.
  • Mihaela Bulz:  președintele Organizației Femeilor Social Democrate din Franța. Dar mai mult n-am gasit.
Da, dar…

Guvernul PSD a promis multe, dar n-a realizat mare lucru în țara. Pentru mulți din candidații ‘crema cremei’ a trebuit sa sap destul de mult sa găsesc lucruri despre unii din ei.  Ca votant, stau și ma-ntreb cine ar face efortul. Unii se contrazic între ei, alții par sa aibă postari pline de vorbe goale, sau par sa creada ca un virus care a omorat milioane de oameni pe planetă nu e un risc real. Plus, vorba Nadiei – sa ne amintim cum vorbesc parlamentarii PSD cu femeile de la alte partide și cum e sa fii femeie în parlamentul româniei

Bonus: alte partide

Pentru cei curioși fac trimitere la Revista Capital, care e fana PMP și detaliază politicile lor.  Plus, din nou, Nadia – are despre PMP, candidați independenți și partide mai mici. Go Nadia!

Cine are sanse?

Toate sondajele recente despre intenția de vot arată că PNL e în frunte. Ludovic Orban, preşedintele PNL şi actualul prim-ministru, e creditat cu cele mai multe şanse pentru fotoliul de premier. Au un avans oriunde între 1% și 10.9% în funcție de cine face sondajul (vezi sondajele PNL, CURS, BCS, IMAS, USL PLUS  și CURS). Ludovic Orban a indicat ca posibili parteneri de guvernare partidele USR, PMP, UDMR, si “cam atât”. Unii comentatori nu mizează pe PMP să intre în parlament.

Subiecte la activ

O mica parte din ele, în caz ca te inspiră sau afli ceva nou:

  • Reprezentarea diasporei:  e cea mai numeroasă circumscriptie electorala dar cu cea mai mică reprezentar ( tot atâția reprezentanți în Parlament ca județul Covasna, deși se estimează oriunde între 5 și 12 milioane de români în afara țării). Plus, romanii din teritoriile istorice (Moldova, Ucraina, Ungaria, etc.) au cu totul alte probleme decât cei din “Diaspora recentă” (Italia, Spania, Marea Britanie, etc.). Legat de asta,  România e țara din UE cu cei mai mulți parlamentari, raportat la numărul de locuitori. În 2009 a fost un referendum la care  peste 9 milioane de români au votat în favoarea trecerii la un parlament unicameral (72%) și reducerea numărul de parlamentari (75%). În ciuda referendumului,  numărul parlamentarilor a continuat să crească prin efectele redistribuirii de scaune parlamentare de la alegeri. Un articol PressOne din 2018 detaliază ce s-a întâmplat de atunci și până în 2018.
  • Romanii abuzați de angajatori sau care muncesc la negru. Pandemia a dezvăluit condițiile mizere în care trăiesc și muncesc unii români în Europa: culegatorii de sparanghel din Germania, femeile care muncesc ca îngrijitoare în Austria și abuzurile la care sunt supuse, si tot asa. Unii au murit de Covid dupa ce s-au inghesuit in avioane, autocare si dormitoare ca sa faca bani in strainatate.
  • Copii lăsați în urmă. De cativa ani, corporațiile si ONG-urile din România tot încearcă sa intervina acolo unde statul e depasit de situatie. Inspectoratele Școlare Județene au găsit  159.038 de copii cu părinții plecați în străinătate.
  • Aerul pe care-l respiri în țară, sau pe care-l respiră rudele ramase. România se află printre cele șase țări care au depășit în 2018 valoarea limită a Uniunii Europene pentru particulele fine de materie (PM2.5), alături de Bulgaria, Croația, Cehia, Italia și Polonia, conform Agenției Europene de Mediu.

Informeaza-te mai departe

Despre vot:

Despre parlament:

În general, despre politica

La ce sa te aștepți de la un parlamentar:

Relația merge în ambele sensuri, dar în principiu:

  • Să comunice cu tine și să poți să-i spui ce te framanta: Pe lângă “munca de zi” din parlament, deputații și senatorii trebuie să discute propunerile și doleanțele cetățenilor din colegiile lor. Cauta-ti reprezentanții: au site? Social media? Sunt disponibili? Poți sa ii abordezi? Poți sa îi suni, sa le scrii un mail?
  • Sa-ti reprezinte interesele: ca roman în afara țării, ce te framanta cel mai tare? Fiecare din noi a plecat din alt motiv, așa ca doar tu poți sa stii, de la Brexit/drepturi de rezidenta pana la discriminare și trimis bani acasă. Cum zice Vice, “să fii un cetățean activ nu e un sprint, ci o cursă lungă. Sau un război de uzură, dacă vrei. Inarmeaza-te cu multă răbdare și alege-ți unul, două domenii față de care manifeste un interes real, astfel îți va fi mai ușor să urmărești tot ce se întâmplă.”
  • Sa dea dovada de transparenta: Nu e un moft, e o lege. Unii parlamentari o interpretează ca un fel de “dacă nu mi se cere, nu trebuie sa mă obosesc prea tare”. Cautai pe cei care își fac treaba și îți oferă acces la lucrurile la care ai drepturi.

2 Replies to “Ghidul votantului din diaspora la alegerile parlamentare din 2020”

  1. Multumesc pentru documentare! Ai convins doua persoane sa mearga la vot 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *