Cand deja nu imi mai pasa

• Ma gandesc ca mai important e ce pantofi si rochie o sa am la balul de absolvire decat cand o sa predau licenta;
• Ma gandesc la vacanta de dupa, pur teoretica si bineinteles minunata, in care sigur nu ma voi gandi la munca, ci doar daca au rom si cola la bar;
• Ma gandesc la o zi la spa, cu masaj si sauna, nu la viva voce si explicatii de genul ‘am ales subiectul asta pentru ca…’ pentru ca era frumos..si era acolo!
• Ma gandesc la toti pantofii pe care ii pot cumpara cu primul salariu dar nu stiu daca vreau pantofi sau geanta…dar ce culoare?
• Ma gandesc la ce sampanie o sa comand cand o sa sarbatoresc si mai important, unde!
• Visez la cum o sa imi arate parul, am o idee vaga in termeni de ‘total altfel decat e acum cand arata ca o perie’
• E mai importanta pensula de machiaj decat unde o sa leg lucrarea de licenta
• Ma fac ca am nevoie la toaleta si plec de la guest speakeri care ne spun ca e o idee buna sa fii pe twitter; fug de ei ca ala de tamaie;
• Fug de oricine care se reprezinta ca ‘guru’ sau ‘expert’ sau alte apelative de genul;
• Fug de oricine care intreaba ce e twitter/vimeo/gowalla/foursquare si lucreaza in digital marketing;
• E mai interesant sa citesc teoria conspiratiei in privinta lui Lady Gaga decat despre stakeholders in PR, broad, narrow… … ….. lung si lat

Si cred ca pot sa ma mai gandesc la o suta de alte lucruri pe care mai degraba le-as face decat sa ma gandesc la unele chestii acum.partea buna e ca se apropie sfarsitul apoteotic dupa doar 3 ani si ca pe data de 25 mai probabil voi fi o persoana foarte, foarte fericita, de varsta legala pentru a bea in Statele Unite si cu facultatea terminata. Voi sarbatori cu trei perechi de pantofi.