Rezerve de fond de ten

In perioada de pana la Craciun am mintea plina de rapoarte asa ca imi dedic o scurta pauza de la lucruri legate de publicitate si alte balarii. Si vine o stire legata de un trend in cosmetica foarte ciudat: se poarta palid din cauza de Twilight!

Trecem peste faptul ca Daily Mail este ziarul nostru local panicar; in fiecare zi are grija sa anunte de bacterii in mancarea de zi cu zi, de prea multa sare/zahar in sandvisurile de la magazin, de pericolele iminente care ne pot cauza moartea chiar la noi in casa. Trecem si peste faptul ca marea stire a lor de acum cateva zile era despre picioarele doamnei Victoria Beckham si cum au nevoie de operatii de la tocurile cu inaltimi care ar putea ucide.

Chestia cu Twilight nu ma surprinde, pe langa faptul ca oricum suntem in Marea Britanie unde istoric lumea a fost palida de cand lumea si pamantul; ca sa explic, zilele sunt monotone si soarele rareori iese ca sa stea sau ca sa aiba vreun efect. Exista raze pentru ca nu locuim sub un val, dar de multe ori numai la asta ma gandesc. Seasonal affection disorder afecteaza numerosi oameni si ii deprima desi nu se stie exact cate cazuri sunt depresii din alte cazuri decat vremea sau soarele de afara.

Circulatia de la elite la mase explica de ce lumea a vrut mereu sa fie portocalie la culoare: suntem o tara plina de clase sociale si la mijloc, undeva exista snobismul claselor. In caz ca nu il prindeti sau sesizati, acum ceva vreme in ziare exista o discutie intre un membru al partidului Conservator si un Laburist am senzatia; conservatorul il acuza intr-un ziar pe laburist ca si-a cumparat toata mobila din casa. Multi n-ar sesiza nimic aici dar intre clase fie vorba, clasa de jos si de mijloc isi cumpara mobila, pe cand cei mai de sus o mostenesc. E data din generatie in generatie. Cineva a investit multi bani in ea acum ceva vreme.

Ce legatura are asta? Cei mai instariti nu sunt cei care isi cumpara masini noi si case moderne, piscine si au totul poleit cu aur in stil Gigi sau alti faimosi de prin cafenelele din Dorobanti; toate astea sunt gesturi ostentative. Cam ca la musulmani si valurile femeilor: cu cat esti mai frumoasa, cu atat mai mult te ascunzi pentru ca devine o problema. Cu cat ai mai multi bani, cu atat mai putin o arati (pentru cei care erau convinsi ca suntem invers si gandim invers e inca o lamurire).Masinile nu sunt ‘mesaje’ pe care le transmiti celor din jur, spunand „am bani. uite-ma”, ci banalitati: am acest statut. Imi permit masina asta pentru ca sunt unde sunt. Motiv pentru care masinile cu adevarat scumpe (si nu neaparat mari) apartin celor peste 40 de ani. Exista si exceptii si normal ca sunt copii de bani-gata peste tot: nu e o regula, e o constatare.

De ce a ajuns tara asa de obsedata cu bronzul fals? Din cateva motive. Primul stiintific si al doilea socio-cultural; evident mai important cel socio-cultural. Stiintific ce am zis deja: nu e soare, nu sunt atatea raze ultraviolete. E evident ce culoare o sa aiba pielea versus bronzul de tractorist din alte tari. Bronzul a devenit popular pentru ca foarte putini oameni si-l puteau permite. A te bronza inainte de solar si spray sau alte tehnici insemna sa ai bani sa mergi in vacante pe litoral. Cum Marea Britanie nu are litoral de bronz neintrerupt (sa nu intram in discutii…) insemna sa zbori in locatii exotice sau pana in Spania. Tot inainte de zboruri low-cost, nu toata lumea isi putea permite dar odata cu introducerea lor a devenit bourgeois sa fii bronzat. Am prietene portocalii si ma intreb de ce. Eu n-am o problema 😀 M-am dus sa imi fac ochelari acum ceva vreme in Sofia si vanzatoarea a ramas socata ca eram palida. I-am explicat ca la mine acasa n-am plaja si nu mai fusesem de cativa ani buni si a rasuflat usurata desi probabil se gandea ca nici bani de plaja n-am. De fapt ma plictisesc repede la plaja daca n-am ceva de citit/facut/jucat etc 🙂

Asa ca dupa ce toata lumea s-a bronzat, a murdarit asternuturi, a luat cancer de piele, pana si familia regala a interzis bronzul artificial la Ascot. L-au numit „a total fashion faux pas” pentru care n-ai nicio scuza. In tara care cheltuie 40 de milioane de lire anual pe bronzuri artificiale.

Brusc e la moda sa fii palid si au disaprut de pe rafturi multe fonduri de ten in ‘ivory’ (intamplator aceeasi nuanta pe care o am). Urmaresc de ceva vreme piata de fond de ten de la Clinique si ce vand si mereu mi-am gasit nuanta potrivita (4 sau 5 in caz de urgenta desi 5 e prea inchisa). Patru nu s-a vandut niciodata in Marea Britanie. Patru e Ivory, si la L’Oreal (de unde imi iau pudra) e Ivoire Doré. Nici aia nu mai e desi inainte era din belsug. Clinique! La Rimmel e invers: Rimmel vinde bine orice e portocaliu-maro pentru ca sansele sunt ca fetele de solar sa nu isi permita altceva. Si fondul de ten pentru femeile de culoare nu e la fel ca cel care se potriveste cu bronzul de solar.

Ceea ce inseamna ca da, din pacate toata lumea se vrea palida acum pentru ca in unele grupuri e ‘trist’ sa fii bronzat mai mult decat trebuie, in altele inseamna ca inca ai bani de excursii in vreme de criza si idealul e undeva la mijloc: sa mergi in excursie dar sa nu vii inapoi maro. Inseamna ca ai obscen de multi bani sau esti foarte de prost gust si nicio varianta nu e acceptata.

Acum putem sa ne acoperim cu SPF 45+ si sa nu mai iesim din casa decat in caz de stricta necesitate.


Publicat pe

în

, , ,

de către

Comentarii

Un răspuns la „Rezerve de fond de ten”
  1. Iti dedici o pauza de la publicitate si alte balarii 😉 😀 , dar inveti, la modul cel mai direct,informal, non conventional, prin exemple concrete „in the street”, ce nu te invata la cursuri, si anume inveti sa intuiesti piata fluctuanta si nehotarata, important pentru meseria de planner. 😀 Ce spui este „si si” am dreptate ?