Pentru lucrarea de licenta

Daca am vazut ca visurat tot abordeaza problema studentilor si lucrarilor de licenta, subiectul #2 dupa lunga pauza se leaga de insemnarea anterioara. De fapt, chiar acum inaugurez categoria ‘balarii primite pe mail’ pentru mailurile despre care vreau sa ma plang dar inca mai au sanse de indreptare.

Am renuntat la ideea de a iesi din pepeni cand primesc ceva care nu imi e adresat, sau daca n-am renuntat fac o mica pauza, o maslina, o atentie si revin la calculator. Am descoperit ca merge si in viata de zi cu zi cand zici ‘scuza-ma un minut’ ca sa nu tipi la cineva 😀

Cat despre studentii care au nevoie urgent de raspunsuri la chestionare si altele de tot felul, inteleg anumite lucruri:

• totul se face pe ultima suta de metri – suntem in Iunie, nu stiu cum functioneaza lucrarile de licenta in Bucuresti dar ale noastre trebuie sa fie predate prin Aprilie-Mai. E de inteles ca daca ai ceva de facut, vei face totul in noaptea de dinainte.
• subiectul blogurilor e un subiect usor pentru lucrarea de licenta pentru ca informatiile abunda; partea proasta e ca nimeni nu isi pune intrebarea „oare ceilalti ce fac?” in conditiile in care am primit vreo trei mailuri de la aceeasi facultate, aceeasi specializare, acelasi subiect. Nu ma consider bloggerita pentru ca nu prea am mai scris pe-aici de mult dar imi inchipui ca altii (gen visurat) au primit de n ori mai multe. Daca as fi un cadru didactic citind toate lucrarile astea m-as plictisi dupa prima pagina a primei lucrari pentru ca nimeni nu pare sa abordeze o tema cat de cat originala sau specifica. Primesc pe mail intrebari de la studenti din tara ceea ce ma bucura si imi face pipota sa creasca zicand uite, astia chiar cred ca eu stiu ceva (:D) si incerc sa ajut in masura in care pot dar las loc si de o mica mentiune a mea. Era un subiect numit ‘instrumente pentru gasirea insight-ului’ (in planning – aviz Stefan) si am stat perplexa un pic gandindu-ma daca noi folosim ‘instrumente’ sau mai important daca exista carti care trateaza subiectul. Am recomandat cateva carti si am primit inapoi dezamagitorul raspuns ca nu auzise de ele pana atunci si m-am dus sa plang intr-un colt. Revenind, nu stiu care sunt regulile pentru licente in Romania dar la noi ‘licenta’ e o lucrare de cercetare. O problema foarte precisa, o modalitate de cercetare a subiectului atat din punct de vedere academic (literatura si jurnale), o modalitate de cercetare cantitativa sau calitativa, analiza, concluzii, solutii. Despre licenta mea am scris acum ceva vreme dar va suferi modificari pe durata verii oricum.

Acum, ce nu inteleg:

E bine ca mailurile sunt scurte si la obiect ca sa nu plictiseasca omul, mai ales cand te trezesti cu un mesaj de la cineva de care n-ai auzit. Mie insa mi se par prea scurte si generice pentru a declansa vreun raspuns. Adica serios, eu am primit din alea cu ‘dumneavoastra’. Ma simt batrana cand unii din cei care mi le trimit sunt probabil mai mari decat mine. Ar lua fix vreo 2-3 ore intr-o noapte sa treci din blog in blog sa vezi pe scurt cine e persoana si serios nu ma supar daca tonul e mai personal. Adaugand la asta faptul ca daca studentul respectiv nu are blog (nu e o rusine sau cine stie ce, n-ai nevoie de blog ca sa abordezi un blogger) ar fi mai frumos sa ai o introducere mai descriptiva si sa ceri voie. SAU sa trimiti 400 de mailuri generice cand ai nevoie de 10 raspunsuri si probabil le vei primi doar pe alea inapoi, (in cazuri fericite) dar de obicei politetea ajuta mai mult:

„Buna ziua,

Sper ca sunteti bine [si eventual referire la un articol recent de pe blog sau detaliu despre persoana careia ii scrii]. Ma numesc x si sunt studenta la facultatea y, sectia comunicare si relatii publice. Acum n+1 ani am ales acest domeniu deoarece am avut un interes deosebit in a-i observa si intelege pe oameni in relatie cu mijloacele mass media ce ii inconjoara.*

Va scriu cu o mare rugaminte si in speranta ca puteti gasi cateva minute sa ma ajutati in acest sens- am atasat un chestionar cu n+2 intrebari ce imi este necesar pentru completarea studiilor in domeniul mentionat mai devreme, anume in lucrarea de licenta. Ea trateaza subiectul ‘cum sa scrii un blog si sa apari la stiri’ si urmarind blogul dumneavoastra de ceva vreme** am decis sa va contactez.

Chestionarul dureaza cel mult 5 minute iar raspunsurile la intrebari raman strict confidentiale, dat fiind scopul lucrarii. Daca binevoiti a raspunde,  va voi pune la dispozitie documentul complet atunci cand este gata (sau doar rezultatele).

Va multumesc anticipat si va doresc mult succes in […] (continuare)

Cu respect, Ciresica”

Mentiuni:

* doar daca e adevarat, daca nu atunci treci direct la subiect sau macar prefa-te ca iti pasa dar ai face bine sa stii raspunsul la intrebarea ‘si ce te pasioneaza cel mai tare atunci?’, cam ca la un interviu

** din nou, doar daca e adevarat, „ceva vreme” studentesc ar trebui sa fie undeva la 3-6 luni, cam atunci cand trebuia sa fi inceput sa te gandesti la lucrarea de licenta si cine ar putea sa te ajute. „Ceva vreme” nu trebuie exagerat la „te citesc de 3 ani” pentru ca daca nu citesti se cunoaste.

In caz de formulari mai personale, persoana a 2-a plural se transforma in persoana a 2-a singular 😀