Before I Die

Proiectul ‘Before I Die’, apartinand unor tineri absolventi de facultati cu profil artistic reuneste o gramada de oameni in poze de tip Polaroid raspunzand la intrebarea ‘Ce vrei sa faci inainte sa mori?’

Dat fiind ca toti cei deja existenti sunt din Statele Unite, vor sa vada lumea, sa calatoreasca, sa creeze arta care sa ii atinga pe oameni la nivel mondial, sa faca ceva pentru care sa ramana in amintirile oamenilor. Foarte putini au inclinatii de genul ‘vreau sa am multi nepoti’, ‘vreau sa-mi vad copiii fericiti’ si tot asa. Daca da, sunt doar cei mai in varsta – si e foarte ciudat ca doar ei, cei mai ‘aproape’ de sfarsitul vietii (biologic vorbind), ca si cum batranetea iti ofera o viziune cu totul si cu totul speciala asupra vietii. Asta pentru ca nu vorbim de Romania, unde multi cred ca toti batranii brusc isi dau seama cat de putin mai au de trait si devin draguti unii cu altii si cu cei tineri. Nu, aici oamenii sunt in principiu mult mai egoisti, de exemplu acum cateva saptamani scriau in ziar despre o pacienta bolnava de ceva in stadiu terminal ce avea ca ultima dorinta sa fie servita la restaurant de un tanar imbracat in ciorapi de dama si cu un sort ce lasa sa se vada…dosul. Deci nici vorba de vreau sa-mi vad nepotii facand aia, aia, aia, ca sa lamurim un lucru.

Uitandu-ma la Statele Unite, toti sunt niste pesimisti egoisti, deci ar fi interesant de vazut si alte culturi cu alte viziuni. Tind sa cred ca ultimele dorinte inainte de moarte, respectiv sentimentul de a fi facut ceva ‘worthwhile’ in timpul vietii au mult de a face cu religia in care au fost crescuti oamenii. Si cu speranta in ceva anume. Cand nu mai speri in nimic, nu mai speri nici in puterile proprii. La fel, descoperim ca atunci cand suntem multumiti cu ceea ce viata are de oferit sau ne-a oferit deja, rareori mai dorim sa descoperim lucruri mai departe de ceea ce stim deja.

Nu sunt de acord cu autorii atunci cand declara ca intrebarea ‘ce vrei sa faci inainte sa mori’ ii face pe oameni sa descopere lucrurile care ii motiveaza de fapt sa se schimbe sau sa schimbe ceva in existenta lor, ci ca mai degraba raspunde foarte precis la intrebarea ‘Ce valori avem ca societate?’. Si ne face sa ne dam seama cat de mult ne amanam propriile vise si dorinte, ca sa ajungem batrani si sa constatam ca de fapt n-am avut atata timp cat credeam.

Daca cineva vine la mine sa-mi faca o poza si in secunda doi sa ma intrebe ce-as vrea sa fac inainte sa mor, probabil ca as da un raspuns destul de sincer . Si mai sincer ar fi daca mi-ar spune ca am doar 40 de minute ramase de trait, cu siguranta n-as vrea sa pierd alea 40 de minute, nu?