alte gânduri restante

Ştiu că aseară pe twitter erau mai multe zvonuri decât poze adevărate de la faţa locului dar pe de o parte mă bucură faptul că poliţia şi alte companii (gen Virgin) au fost pe fază şi încercau să liniştească oamenii care citeau mult prea mult printre rânduri. În alte cuvinte, ascultau de tembeli care nici măcar nu erau prezenţi pe străzi dar băgau zvonuri sub formă de întrebări; „e adevărat că a luat foc ASDA?” ca reacţiile să fie gen „OMG A LUAT FOC ASDA? SERIOS?” ca şi cum…da.

Cu Greater Manchester Police pe twitter, nu-mi mai aduc aminte cum era viaţa înainte ca poliţia să fie constant pe twitter, să avem numerele de telefon ale lor la parterul blocului (şi să şi funcţioneze iar ei să şi răspundă), ca poliţistii care patrulează prin zonă să ne dea mailuri regulat. Evident că nu e aşa peste tot dar faptul că au reuşit să deschidă atât de multe canale de discuţie cu publicul. Am stat vreo 3 ani într-o zonă care nu era tocmai grozavă (consecinţă a multor constrângeri) dar ziua în care un bărbat oarecare şi-a împuşcat nevasta şi copiii la câteva case distanţă m-am gândit serios la faptul că nu merită stresul şi anxietatea generată de cartierul respectiv. M-am mutat într-un loc destul de sigur („destul” e relativ, dar oricum e mult mai bine ca unde am fost) şi a scăzut considerabil stresul legat de mersul înapoi acasă pentru că zona e populată seara – şi deşi s-au spart câteva maşini, mă consolez cu gândul că nu sunt omucideri şi că probabilitatea ca vecinii să aibă un pistol sub pat e mult mai mică. E suficient să pot să dorm noaptea.

Al doilea gând pe care nu l-am exprimat în însemnarea anterioară e că după întâmplarile din Norvegia am ajuns să îmi doresc să pot să petrec un weekend relativ sărac în ştiri (nu prea mă uit pe twitter, la televizor cu atât mai puţin) şi atunci când mă uit la ştiri duminică seara sau mă întorc la serviciu luni dimineaţa şi intru pe BBC să nu văd tot homepage-ul roşu, plin de ştiri şi breaking news pline de distrugeri şi omoruri. Cred că e un semn că am nevoie de un mic concediu 😀