Jurnal de toamnă

Am aflat de pe internet că aparent, am intrat în ultimele zece săptămâni din an. Trecut-au patruzeci și două ca un vârtej!

Că tot mi-am luat liber săptămâna asta, evenimentul m-a pus pe gânduri legat de evenimentele majore din ultimele patruzeci și două de săptămâni:

  1. Am împlinut un an de locuit în Varșovia. Unii din voi care mă citiți aveți multe întrebări legate de Varșovia. N-am crezut că o să intereseze multă lume când am scris prima oară despre oraș, la începutul anului, dar se pare că multă lume a fost interesată, mai public sau mai privat, despre Imobiliare și viața în Varșovia și despre cum a răspuns orașul valului de imigranți Ucraineni care au sosit după ce le-a fost invadată țara. Am auzit și de la români care s-au mutat în Polonia sau care se gândesc să se mute aici, și dacă aveți întrebări – trimiteți, și o să încerc să răspund cu plăcere în măsura în care am timp. Am colectat niște întrebări pe care le primesc destul de des, de ex., cum e Cu limba? Cu facturile? Cum e cu prețurile la mâncare, energie, șamd? Ce e cu karta pobytu și chiar îmi trebuie? O să încerc să le pun pe toate într-un articol în curând.
  2. Am schimbat locul de muncă și am simțit o expansiune profesională anul ăsta. Am zis la revedere olandezilor cu care mi-a plăcut să lucrez și care m-au primit ca programator fără experiență. O să fiu mereu recunoscătoare faptului că mi-au acordat șansa asta. Deși vroiam să progresez ca programator, mi-era un pic teamă să mă angajez din nou într-un start-up, mai ales după experiența de acum câțiva ani din State, care a dus la concediere (despre care am mai scris aici). La firma olandeză la care am lucrat până în iulie aveam echilibrul aproape perfect între muncă și timp liber: lucram trei zile pe săptămână, și puteam să învăț poloneză sau să fac alte lucruri pentru mine în restul timpului. Acum lucrez din nou cinci zile pe săptămână, dar am ajuns în stadiul în care pot să fac aproape orice într-un start-up, mai puțin design. E o experiență stranie dar satisfăcătoare, și abia acum că am mai mulți colegi la care să mă raportez îmi dau seama că e destul de rar să poți face de toate și să-ți și placă.
  3. De peste patruzeci și ceva de săptămâni caut o casă. Cel mai probabil nu o să fie în Varșovia, și e puțin probabil să fie un apartament. Nu-mi displace orașul; din contră, mă răsfață cu serviciile disponibile și atmosfera. În ultimii ani mi-am dat seama că îmi place să fiu mult mai departe de lumea dezlănțuită. Weekend-urile mele ideale sunt cele pe care pot să le petrec pe bicicletă în satele și parcurile naționale din împrejurimi. Legat de casă, sunt aproape de linia de sfârșit, în sensul că aproape am ajuns la o concluzie la tot procesul ăsta, dar nu tind să intru în prea multe detalii de genul ăsta pe blog din motive de intimitate. Poate când se concretizează lucrurile o să pot să scriu ceva mai abstract legat de ce-am descoperit, sau cum au mers lucrurile.

Planul pentru următoarele zece e mai modest:

  • O călătorie de muncă să-mi văd noii colegi
  • Sper ca nicio altă călătorie în afara țării în afară de asta
  • Un crăciun tradițional polonez, pentru că din cauză de Covid și alte planuri n-am avut parte

Un răspuns la “Jurnal de toamnă”

  1. Polonia e singura tara din care mi-e greu sa mai plec, atunci cand sunt acolo. Nu se compara cu nici o alta tara. Se traieste bine, n-au mizeria din Romania dar nici „robotismul” din Germania.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *