Curiozități legate de Pinterest, comerț online și uniformitatea comportamentelor online

Am o relație interesantă cu Pinterest, site-ul pe care lumea din marketing și publicitate îl iubește în aceeași măsură în care îl urăște.

Lumea îl iubește pentru că Pinterest a descoperit ceva ce alte site-uri n-au exploatat înainte: puterea imaginilor combinată cu puterea cumpăratului. Nu lucrez în social media și nu știu dacă există dovezi concrete pentru asta (s-ar putea să se fi schimbat pe măsură ce site-ul a evoluat), dar una din companiile cu care lucrez – ASOS – face o grămadă de bani de pe urma prezenței pe Pinterest.

Ei nu folosesc Pinterest foarte mult; banii vin de pe urma oamenilor care iau conținut de pe site și îl pun pe Pinterest (peste 50,000 de poze cel puțin). Nu pentru că nu ar vrea să îl folosească mai mult, dar pentru că în Marea Britanie nu văd aceleași vânzări de pe urma lui ca în Statele Unite. Nu e nimic surprinzător în asta – Pinterest e tot un startup iar una din marile probleme e faptul că nu oferă suficient ajutor sau sfaturi clienților, aka Pinterest încă nu s-au lămurit cum să facă bani sau cum să ajute brandurile care ar putea beneficia de pe urma lor. Cam ca Instagram am putea spune, nu chiar ca Twitter care a avut o traiectorie foarte diferită și acum se descurcă, gen Twitter for Business.

Pe de altă parte, Pinterest nu are chiar aceeași audiență în Marea Britanie ca în Statele Unite. Realitatea e de fapt că în SUA sunt foarte multe fete și femei prezente, în Marea Britanie sunt ceva mai mulți bărbați (probabil toți acei early adopters care își fac cont și nu vizitează sau folosesc site-ul).

Când vine vorba de inspirație vizuală, Pinterest e grozav. Ce e fascinant însă e cum folosesc oamenii Pinterest, de ce îl folosesc, la ce îi ajută și ce alte site-uri similare folosesc.

Pentru ASOS lucrurile astea sunt foarte clare, folosind răspunsul la întrebarea „Ce surse de inspirație folosești atunci când cumperi haine noi?” în toate țările care operează. Răspunsul e fascinant de uniform în țări vorbitoare de engleză (SUA, Marea Britanie și Australia): alți oameni de pe stradă (1), de pe bloguri sau tumblr (2) și de pe instagram (3). Răspunsul se schimbă dramatic în țări ca Franța, Germania, Italia și altele: din vitrinele magazinelor (1), ce poartă prietenii (2) și ce găsesc prin reviste (3).

Lăsând Pinterest deoparte o secundă și ciitind studiile, e ca și cum internetul nu s-ar fi inventat, sau dacă s-a inventat nu pare să aibă mare influență când vine vorba de haine. Am o grămadă de teorii legate de asta (mă macină problema), și anume:

• în ciuda multor lucruri, suntem încă în cele mai bogate țări de pe pământ iar comerțul online  nu e uniform dezvoltat în Europa. 
• pe lângă barierele legate de cumpărăturile online sunt barierele legate de limbă: dacă prețurile nu apar în moneda și limba locală, lumea pleacă și nu e interesată (am reușit să văd și cifrele între timp și mi-am confirmat teoria). Mai departe ar fi întrebarea „buy local” – de ce să cumpăr de pe un site britanic și nu unul nemțesc?
• pe lângă cumpărături și limbă există problema legată de distribuție și logistică: Yoox are mare succes în țări gen Italia pentru că poți plăti când îți ajunge coletul și suspectez că România are aceeași frică legată de online pentru că nu ai încredere în poștă sau urăști ideea de a te deplasa până la cel mai apropiat oficiu poștal. Pe de altă parte, fix din cauză că aici e dezvoltat comerțul online, piața curierilor e foarte dezvoltată și competitivă; pot să aflu cu 15 minute înainte să îmi vină un colet, vine a doua zi, returul e gratuit, ș.a.m.d.
• oamenilor de fapt le place să se plimbe prin mall-uri și magazine! (locuind în Marea Britanie magazinele se închid sau intră în insolvență, la fel și revistele, în Londra îți trebuie nervi de oțel și o grămadă de timp, oamenii urăsc corporațiile și protestează dacă e să se deschidă vreun Tesco în apropiere)

Revenind la Pinterest, tumblr, instagram și restul – deși cresc în audiență, sunt încă o nișă chiar și aici. Cam 26% din populația țării are cont de Twitter, ca o comparație. Intrând în amănunt cu acei puțini oameni care folosesc Pinterest, comportamentul diferă masiv. Acum ceva vreme, EA Games explica ce tipuri de au observat în rândul jucătorilor: oamenii care se imaginează ca fiind altcineva (de ex. în NBA, NHL, orice alt titlu FIFA) și tu ești Kobe Bryant de fapt, oamenii care se imaginează o variantă îmbunătățită a propriei persoane (de ex. în The Sims) ș.a.m.d. Cam așa și pe Pinterest – iar întrebarea devine cum separi (puținii) oamenii care doar visează lucrui care nu o să le aibă niciodată de oamenii care îl folosesc pe post de listă de cumpărături? 

La nivel și mai mare există o conversație și mai interesantă apropo de limba de pe site: multe site-uri locale în Europa sunt de fapt copii ale unor site-uri englezești. Până la urmă internetul a fost inventat în „Vest” (în Marea Britanie) și Statele Unite l-au ridicat la cu totul alt nivel, iar șablonul pentru browsing, cumpărături și socializat vine tot de acolo. Vestul, într-un fel, a „învățat” restul lumii cum să folosească internetul, după chipul și asemănarea sa cum ar veni. Un nenea care a plecat de la Facebook după ce a lucrat acolo de la 16 ani spune că nu a locuit niciodată în afara perimetrului geografic numit Silicon Valley. Un om care n-a locuit sau lucrat vreodată în afara unui perimetru mic și înghesuit practic influențează modul în care un glob întreg socializează pe internet. Odată ce s-au uniformizat anumite comportamente orice replică poate avea succes.

 

Teoria mea e că lumea subestimează în mod grosolan impactul pe care un site local – construit pe informații și insighturi locale – l-ar putea avea. Ar putea fi o poveste de succes în sine sau ar putea fi o poveste de vânzare către un investitor străin care vrea să penetreze o piață locală dar nu are succes, resurse de investit sau cunoștințele necsare.

E un gând pe care l-am avut de multe ori apropo de Metropotam vs. Time Out local (sau orice altă copie care imită un site creat pentru o audiență din Marea Britanie și/sau Statele Unite). De ce ai transplanta un site făcut pentru oameni dintr-o țară bogată, cu o penetrare a internetului total diferită și comportament ca atare?

Cum ar zice zoso, flotare logică. Sau poate vorbesc eu prostii.