nu sunt la regim

Ştiţi senzaţia aia când te trezeşti în weekend de la lumina care se strecoară printre perdele şi te gâdilă uşor peste ochi? Când abia faci ochi şi te uiţi în jur, eziţi câteva minute înainte să te scoli din pat…şi te ridici, te cuprinde uşor ameţeala pentru că nu ai mâncat nimic cu o seară înainte pentru că era trecut de ora 7 şi decât să mănânci seara şi să dormi prost, mai bine nu mănânci deloc? Te ridici din pat, conştientă de faptul că nu ai nimic în frigider pentru că nu intenţionasei nicio secundă să mergi la cumpărături atunci când te-ai decis să slăbeşti. Aşa e mult mai bine. Începi să îţi faci o cafea neagră – fără zahăr, fără lapte. Chiar nu are rost să pui lapte de soia când înseamnă câteva calorii în plus pe care ai putea uşor să le eviţi în fiecare zi sau atunci când bei cafea de mai multe ori la birou. Te duci până la magazinul de la colţ până e gata cafeaua şi culegi nişte ziare, vreo 2-3 reviste, ţigări şi nişte gumă şi bomboane mentolate.

Odată consumată cafeaua şi prima ţigară la masa din bucătărie şi coperţile ziarelor scanate de ultimele ştiri, păstrezi revistele pentru mai târziu când o să poţi să râzi sarcastic la articolele cu haine care imită prost atitudinea blogurilor de modă din afară. Habar n-au. Te duci la duş şi îţi place ce vezi. Ai început să simţi conturul coastelor atunci când îţi întinzi mâinile şi doar săptămâna trecută ai reuşit să îmbraci perechea de blugi cu o măsură mai mică, pereche pe care ţi-ai luat-o ca imbold cu o lună în urmă. Nicio senzaţie nu se compară cu sentimentul pe care îl ai atunci când poţi să pui orice pe tine şi ştii că o să arăţi grozav pentru că n-o să mai fie nici urmă de grăsime sau kilograme în plus pe corpul tău în curând…radiezi de fericire că poţi să îmbraci şi pulovere masculine fără să pară aiurea pe tine. Ce sentiment de eliberare! Trebuie să ţii minte un singur lucru – nu te atinge de mâncare pentru că nothing tastes as good as being skinny feels.

…..

Eu nu ştiu senzaţia aia. Pentru că nu fumez şi pentru că atunci când mă trezesc, aş putea să mânânc şi trei frappuccino la micul dejun pe lângă o porţie sănătoasă de sandviş cu bacon plus nişte ketchup deasupra. Şi o gogoaşă dacă încă mi-e foame. Mă bag la duş şi mă simt fucking badass atunci când dau drumul la apă iar totul e ok. Corpul meu e OK. Nu-mi simt coastele, ci conturul muşchilor de pe picioare şi de pe spate, muşchi abdominali fermi de la atâtea abdomene plus o durere surdă de la ultima sesiune de înot şi alergat. Pot să aleg orice haină din dulap şi ştiu că nu am nici una în măsura 32 sau 34 pentru că nu sunt some random mannequin bitch, ci am forme pe care am învăţat să le apreciez cu ajutorul altora şi să le dezvolt făcând exerciţii. Nu trebuie să-mi pun un pulover fără nicio formă pentru că am destule rochii, fuste şi bluze care stau excelent pe mine fără să trebuiască să îmi ţin respiraţia ca să intru în ele. Nu mi-e  Ah da, şi pantofii, nu pot decât să mă încalţ cu ce am eu chef şi să ies pe uşă fără să îngheţ în sandale la doar câteva grade afară. În oraş nu mi-e frică să comand nachos la cinematograf, milkshake pe stradă sau o friptură şi cartofi prăjiţi şi brânză deasupra atunci când toată lumea, că sunt colegi sau prieteni, se aşează la masă – şi partea cea mai bună, nici nu exclud localuri pentru că au doar pizza sau nu oferă salate la porţii sub 500 de grame. Acum că vine şi Crăciunul, ar fi chiar urât să refuz mâncare gătită cu dragoste şi atenţie în favoarea variantei light sau skinny – pentru că cine naiba are chef să gătească doar pentru oameni cu nazuri la mâncare fix de sărbători? Nimeni. Tocmai. Regim? Apă plată cu lămâie? FUCK. THAT. SHIT.

Ce senzaţie fantastică – şi nu trebuie să ţii minte decât un lucru. Do not give a fuck.

Ce bine e să mergi la sală aproape zilnic.

4 răspunsuri la “nu sunt la regim”