O tanti zicea bine ce zicea, anume :
“Well, I could make an effort to be liked, but I’d rather be hated than inconvenienced.” —Wilhelmina Slater
Si pe buna dreptate. Ce-au patit oamenii in ultima vreme? Unde e persoana pe care vrei s-o faci parte din viata ta ca prieten, amic, ce-o mai fi?
Persoana care nu se invita la tine in casa doar asa, ca are chef?
Persoana care pricepe ca atunci cand esti ocupat, esti ocupat, pentru ca daca ar pricepe atunci cand trebuie n-ar trebui sa minti atunci cand nu esti ocupat dar vrei putin timp pentru tine insuti!
Care nu iti cere sa ii faci turul casei pentru ca nu stiu ce ar vrea sa vada la mine in dormitor sau in baia de la etaj
Care nu te cheama in vizita pentru cina la ora 11, pentru ca viata e groaznica asa cum e si ne sculam devreme, nu vreau sa ma duc la culcare ghiftuita, cu rochia pe mine si sa dorm 4 ore.
Care te cheama in vizita dar nu iti cere explicit sa aduci ceva decat daca suntem intre prieteni si e subinteles ca tu gatesti si eu aduc tiramisu facut de mine;
Care nu te scoate in oras pentru ca ‘e ziua ta’ dar tot tu iti platesti consumatia.
Care nu insista sa faceti totul impreuna cand nu ai nici timp, nici chef si nici bani de aruncat intr-o anumita directie, dar nu esti un prieten bun daca nu te duci si dezamagesti, bineinteles.
Mai exista? Unde sunteti?!! De ce nu spuneti nimic??
Comentarii
9 răspunsuri la „Persoana ideala”
i for one strive to be ruthless with those who are ruthless with my time.
daca il gasesti … macar asa … pt o bucurie altruista si pur cred ideologica te rog sa imi spui si mie … acu lasand gluma si ironia deoparte stau si ma intreb daca e vba de prietenie sau de educatie aici… ma refer la educatie in sensul ca tu ca om sa nu intri cu cizmele in viata cuiva indiferent daca ti-e prieten sau ruda sau perfect stranger … ma refer la educarea tupeului si a obrazniciei ridicate la rang de calitate 🙂
Cred ca e vorba de educatie, ca daca aia nu e bunul simt nu-l dicteaza nimeni. Uneori ma intreb daca sunt eu aia ciudata sau ei dar imi dau seama ca si ei gandesc la fel asa ca incerc sa nu ma mai gandesc 😀
o amica se intreba .. anormala? normala ? normal de anormala sau anormala de normala… normalitatea cred ca tine de punctul de vedere din care o privesti si de valorile la care o raportezi .. in cazu asta cred ca e vba de valori diferite pur si simplu .. ma repet.. dc nu esti obraznica vulgara si cu tupeu murdar? pt mine astea is defecte ..pt altii is valori .. nu poti spune ca cineva are dreptate si cineva nu .. solutia care ue am gasito e sa iau lucrurile ca atare sa nu ma mai mire nimic… si cand e cazu sa invat sa spune ce am de spus .. pana la urma tut cu tine trebuie sa te simti bine seara cand adormi
Este o utopie sa gandesti ca exista cineva ideal. Oamenii sunt asa cum sunt: buni, rai, enervanti, prost-crescuti, etc.Trebuie sa te obisnuiesti cu ei asa pentru ca daca si persoanele educate se comporta fara bun simit, au prea mult tupeu, se cred superioare celorlalti, asta este rasa umana. Cand intalnesti astfel de comportamente este bine(pe cat possibil) sa nu te enervezi, sa incerci sa treci mai usor pentru a nu fi afectata. Persoana ideala nu exista!
am asa o prietena si e singura. restul sunt persoane cu care nu am prea multa treaba in afara de relatii simple de amicitie/colegialitate.
nu am avut niciodata o gasca de prietene si nu`mi place conceptul, vad la alta lume cum e, dupa o intalnire intre fete se barfesc 2 cate 2, no thanks.
Am si eu cativa oameni in jurul meu care intrunesc unul sau mai multe exemple date de tine, si ma lupt zilnic cu ei. E greu sa faci slalom printre cretini… Persoanele cu bun simt si cei 7 ani de acasa sunt pe cale de disparitie… In momentul de fata pot sa spun cu mare regret ca nu am linga mine un singur om pe care sa ma pot baza. Nu stiu ce se intampla cu noi de ne transformam…
Este extraordinar faptul ca filtram tot timpul persoanele cu care avem contact, intr-un procent de 99% nu vrem sa socializam cu X-Y pentru ca au diferite chestii care nu se potrivesc cu „nevoile” noastre. In paralel cu asta suntem nemultumiti ca au disparut toti cei pe care ii vrem ca prieteni. Tiparul nostru in ceea ce priveste socializarea este contruit dintr-un punct de vedere egoist, este complicat sa gasim pe cineva asemanator…iar daca-l gasim cu siguranta va fi respins (cred ca intram intr-un conflict de atitudine)..in fine. Pana la urma conteaza cat de mult suntem dispusi sa facem compromisuri si atat.
BUNI,
nu cred ca trebuie sa ne obisnuim cu cei rai, prost crescuti, enervanti, etc. in momentul in care nu mai observ rautatea din jur, lipsa de bun simt si maniere inseamna ca am devenit asemeni lor. cred ca e bine sa ne enervam cand dam de asemenea oameni, ne ajuta sa ne pastram bruma de normalitate, atat cat mai este.