Marketing fail

Cand te plictisesti la curs uneori  te uiti pe geam si te fura peisajul gandindu-te la marea schema a lucrurilor, la tine ca produs finit al cursului, eventual al societatii daca te simti curajos, la ce poti face de fapt daca nu vrei sa faci ce te-ai angajat sa studiezi si cel mai important…..oare e nevoie de ce stiu eu sa fac? Pana si oamenii din vanzari si marketing isi pun intrebarea asta. Sau mai bine zis, cum ii convingem pe oameni ca de fapt au nevoie de noi?! Trebuie sa existe o scuza si pentru existenta noastra pe lumea asta!

Si ma gandesc la doua cazuri, cazuri care de multe ori imi scapa si ma simt mult mai bine:

Nathan s-a mutat recent de unde statea, in apropierea unui high street cu o gramada de magazine si magazinase de tot felul de marimi, un supermarket si cateva banci. In doi ani de zile, din 2007 pana in 2008 erau deja nu mai mult, nu mai putin de 4 saloane de coafura, unul deschis recent. Exista si un fel de aprozar, iar colac peste pupaza s-a mai deschis unul fix langa primul. Cand l-am vazut m-am gandit ca e o idee usor tembela dar cum din experienta stiu ca unele lucruri functioneaza si cand n-ar trebui, poate avea ceva ce ala de langa nu avea. Si intr-adevar, pe langa fructe si legume aduceau si seminte pentru pasari, mancare pentru pisici si tot felul de alte chestii.

Evident in vreo 8-9 luni de zile a disparut asa cum a aparut din cateva motive care mie mi se pareau evidente dar patronilor (o familie) nu le erau:

• nu deschizi aprozar langa alt aprozar care acolo de cativa ani buni de zile si un supermarket care vinde legume si fructe sau deschizi daca ala o duce prost si tu aduci ceva mai bun sau vinzi ieftin, vesnica poveste;
• nu vinzi seminte si mancare de pisici si altele in acelasi loc cu mancarea pe care o pui in farfurie. wtf?
• nu iti zici ‘aprozar’ si vinzi seminte si mancare pentru cei care au animale pentru ca sigur n-o sa caute mancarea pentru animal fix acolo
• e suficient sa te uiti la ACORN sa-ti spuna ca esti intr-o zona cu oameni care merg la serviciu toata ziua, toata saptamana si cel mai probabil nu gatesc, ci cumpara de-a gata.

Partea a doua, alt epic fail, un magazin cu haine undeva intre blocuri, departe de lumea dezlantuita. A deschis si un salon de unghii asa, de chestie, super oportunitate de business. Se numea ‘WOW’ si nu vindea mare lucru. A murit dupa vreo 6 luni pentru ca nu cred ca in lumea in care comandam de pe asos si cumparam din H&M cineva o sa se inghesuie la magazinul de la colt. In vanilla years poate, acum orice poate sa dispara si nimanui nu i-ar parea rau.

Fruntea sus si tot inainte se pare!