Licenta?

Therapy? Nu stiu daca ce fac eu se numeste lucrare de licenta in romana dar banuiesc ca asta ar fi traducerea pentru undergraduate dissertation. Sau project. Diferenta dintre cele doua fiind folosul lor sau scopul final, cel putin. Lucrarea de licenta ar implica ceva cercetare fara mare folos nimanui, dar ca sa demonstrez ca n-am petrecut trei ani degeaba si proiectul are ceva finalitate practica sau poate folosi ca ‘guideline’. 

Problema mea cea mai mare de cand am inceput anul doi era ‘ce vreau de fapt sa studiez?’

Am venit aici gandindu-ma ca o sa fac publicitate, in cea mai pura forma (daca exista asa ceva) si am descoperit niste chestii foarte interesante: din Leo si experienta de dinainte invatasem destul de multe lucruri, daca nu prin ‘learning by working’ atunci cu siguranta din cartile si showreel-urile puse la dispozitie sau cele la care am avut acces prin mail-urile ‘to all’ courtesy of Ghica & Noper uneori. Acum ma bucur ca prin intermediul supermagnet i-am cunoscut pe Lucian Marin, Kit si Stefan si am reusit sa invat o gramada de chestii care mi-au folosit si inca imi folosesc, inainte ca oricine de la facultate sa imi spuna de ele. 

Descoperirea a fost ca nu e doar publicitate „publicitate”, ci mai mult marketing, mai mult branding, mai mult orice dar nu creativitate, ce m-a dezamagit oarecum pe mine dar am considerat ca n-am nevoie de cineva sa imi predea creativitate pentru ca formularea in sine suna imposibila. Am avut guest speakers, am cunoscut lume (nu neaparat prin intermediul facultatii) si am ajuns la o descoperire: ca niciodata nu m-am impacat genial cu scoala (they love me here, dar!) si am avut tot timpul ceva frictiuni cu unii profesori. Daca in liceu a fost dirigintele si restul care o tot dadeau pe aia cu „n-o sa reusesti niciodata”, modalitatea est-europeana de a motiva pe cineva (sau demotiva, dupa caz), datorita lipsei de comentarii constructive in schimb. 

Printre altele am ajuns la o agentie pentru care disruption e nu doar un proces sau o idee, ci o mentalitate. Ca sa ma afund in mentalitatea lor, am citit si cartea si am ajuns la concluzia ca daca tot imi fac lucrarea de licenta, sa fie ceva marginally less boring decat toate celelalte lucrari, de la ‘etica in publicitate’, ‘fairtrade’, ‘sustainability’, ‘sustainable development’, ‘shockvertising’ si tot asa. De ce am citit vreo 20 de lucrari de diploma? Pentru ca a trebuit sa ne uitam la ce si cum au facut altii inaintea noastra inainte sa ne apucam de propria lucrare. Acum stiu macar ce vreau si ce nu vreau in ea, de fapt mai mult ce nu vreau, dat fiind ca mi-e mai usor sa zic ce e prost decat ce e bine. Si ca e nasol sa fii perfectionist cand you pass by their meager standards and fail by yours. Motiv pentru care mi se spune ca tind sa complic lucrurile aiurea. Se observa si in scris banuiesc.

Asa ca lucrarea mea de licenta, without much further ado, este despre

Transmedia Planning & Participatory Culture

Didn’t see that one coming, did you? 😀

O sa fie in principiu (si temporar) bazata pe urmatoarea intrebare:

How is involvement and engagement across various media platforms and/or advertising mediums relevant to a campaign’s overall success?

Stiu ca suna un pic plictisitor momentan, intrebarea nu e formulata inca adecvat pentru ca e doar in stadiul de research proposal. Stiu cum ar trebui planuita, nu stiu mai departe ce o sa se intample si cum o sa se desfasoare toate lucrurile astea dar stiu cu siguranta ca o sa fie niste interviuri cu planneri. Nu stiu inca daca o sa fie confidentiale sau nu ca sa le pot pune si pe blog dar daca tot vorbim de permission marketing putem vorbi si de permisiunea de a le pune pe blog. 

Mai departe vad eu 🙂

3 răspunsuri la “Licenta?”