Uneori am senzatia ca o iau razna. Poate chiar o iau de multe ori dar asta e mai putin interesant cat inca mai am pastile. O iau razna de tot daca zic ca imi place OPAC – un curs care se numeste de fapt Organisational, Professional and Academic Capabilities.
Un titlu atat de lung si pretentios ar putea sugera un curs foarte plictisitor, cu un profesor dezinteresat, cu burta, care nu da pe la ore. Este intr-adevar plictisitor pentru orice persoana care nu e interesata decat de o hartie pe care scrie ‘Diploma’ si OPAC e ca un vis urat in fiecare luni. Ca year tutor-ul sa ne trimita un mail in care sa zica:
“OPAC IS COMPULSORY AS SET BY THE GOVERNMENT…we have to do skills etc. in order for you to receive the other 3k that subsidises your fees. Please bear that in mind, we do not do it as a form of torture, even if it feels like it at times!”
trebuie sa fi fost foarte multi care sa se planga de curs. Va puteti imagina prin ce chinuri inimaginabile trec toti studentii – nimeni nu scapa nepedepsit!
Daca ar fi sa ma intrebe cineva, mie imi place OPAC. E ceva destul de amuzant si challenging in el. Avem un profesor care nu e chiar cel mai bun diplomat – stiti voi ca englezii au reputatie de oameni politicosi, ei bine el e destul de ‘sever’ am putea spune. Zice intotdeauna multumesc, se scuza etc. dar e necrutator uneori. Unora nu le place. Nu e genul ‘pisicos’ sau care sa ii compatimeasca pe studenti (Freud ar zice ceva despre asta). In fine, cert e ca nu e tocmai ‘popular’ cu multi din ei, obisnuiti ca la ei acasa cu mancare in clasa, bauturi si alte chestii de genul.
Scarecrow: I haven’t got a brain… only straw.
Dorothy: How can you talk if you haven’t got a brain?
Scarecrow: I don’t know… But some people without brains do an awful lot of talking… don’t they?
Dorothy: Yes, I guess you’re right.
15% din nota finala in cadrul OPAC e reprezentata de o zi de tipul workshop. Avem o saptamana libera (am avut) in care trebuie sa ne prezentam de la 9 la 4 la scoala pentru chestia asta. Prima sesiune tocmai a trecut, urmeaza una in februarie, inca un mic procent din nota e reprezentat de un fel de portofoliu (Personal Development Plan) plus prezenta la cursuri etc.
Ca de obicei, toata lumea a dat un feedback de genul ‘superplicticos’ dar nu ma mai surprinde considerand ca si faptul ca gripa aviara proaspat izbucnita e tot ‘plicticoasa’, de fapt toata Europa de Vest ar putea fi stearsa de pe harta din cauza unei molimi si ar fi ceva foarte plicticos. O zi intreaga de workshop in care trebuie sa-ti pui creierul la contributie. Dumnezeule. Eu sunt singura nebuna careia i-a placut chestia asta. Multi stiu asta si s-au obisnuit cu ideea ca imi place, se uita uneori la mine cu niste ochi foarte milosi. Iertati-o caci nu stie ce face.
Pe scurt lung, cele trei parti ale workshop-ului
- Carbon Rationing – te pui in pielea unei persoane care lucreaza in administratia publica in departamentul de Mediu Inconjurator (DEFRA sau Department for Environment, Food and Rural Affairs). Trebuie sa faci o prezentare care sa cuprinda o serie de reactii si sugestii care sa vina in ajutorul problemelor survenite in urma implementarii unui proiect de tipul ‘ultimatum’ in ceea ce priveste poluarea: Carbon rationing sau distribuirea unor puncte pe baza unui buget prestabilit cu ajutorul carora poti cumpara lucruri ce pot influenta mediul inconjurator: bilete de avion, factura la curent, masini etc. Da stiu, suna stupid pentru multi. Dar e un exercitiu fictiv. Cumperi o masina cu puncte, cu cat polueaza mai mult, cu atat te va costa mai multe puncte si vei avea mai putine pentru facturi sau alte lucruri de interes general. E un mod interesant de a masca munca in echipa, a da si a primi feedback de la colegi de echipa, de a face o prezentare si de a o pune cap la cap plus a prezenta in fata unui public semi-necunoscut (25 de oameni care nu se cunosc foarte bine intre ei pentru ca oricum dau rar pe la curs) si vesnica gandire „out of the box”. Pe scurt, e un fel de flotare logica cum ar zice zoso: ce s-ar intampla daca ar exista asa ceva, problemele cu care e pus fata in fata guvernul (e obligatoriu si vine din partea lor deci au o scuza). Daca o sa creasca preturile la carburanti, se scumpesc biletele de autobuz, companiile trebuie ori sa concedieze angajati ori sa isi revizuiasca bugetele, va trebui sa-ti iei o masina, se congestioneaza traficul, apar prea multi biciclisti, oameni fara locuri de munca. Crima. Haos? Sfarsitul lumi? E amuzant daca nu il iei foarte in serios.
- Breakfast Club Poster – nimic foarte interesant aici, ni s-a pus un film timp de trei zile consecutive intr-un amfiteatru, anume “The Breakfast Club” si tot ce trebuia sa facem aici era sa identificam etapele prin care trece un grup pana sa functioneze ca o entitate omogena: forming, norming, storming and performing. Ca sa te obisnuiasca cu viata grea de dupa, cand te angajezi undeva, Maria iti fura ideea pentru ca esti prea introvertit si te increzi in cine nu trebuie. Un fel de a zice ‘Ne pare rau, Mariana. Ti-am zis io!’. Contine si ceva forme de verificare a gandirii critice si daca putem sa sintetizam informatiile din film. Sau daca ai o memorie buna si iti mai aduci aminte ceva din el.
- Measuretek Dilemma – asta a fost partea mea favorita. Plic, sase roluri pe care le poti avea intr-o companie de la director de logistica pana la cel de resurse umane. Ni se dadea o companie ce se ocupa cu sondaje de opinie, o descriere scurta si un brief (”Hey, this is just like work!“) cu o problema: compania trebuie sa isi mute sediul ca sa se dezvolte si are la dispozitie cinci optiuni in zona Manchester/Greater Manchester. Un fel de Bucuresti si comunele/orasele din jurul lui doar ca mai organizat ca idee. Avem si descrierea postului, ce ne intereseaza pe noi si ce trebuie sa facem ca ‘members of the board’; evident, sa alegem una din cele cinci optiuni dupa ce consultam descrierile (detaliate) ale fiecarei zone sau cladiri si sa facem un sumar al activitatii, precizand de ce am ales locul respectiv. Intr-o lume ideala, aceasta cladire noua satisface pe toata lumea. Satisface PR-ul, financiarul, resursele umane si departamentul de logistica. Eanie-meanie-mini-moe si am ajuns directorul de resurse umane. Fir-ar! Ca orice simulare a vietii de zi cu zi intr-o companie si a procesului de luare a deciziilor, s-a procedat in felul urmator : nimeni n-a citit in detaliu foarte mare fiecare descriere din dosar. Am ales ce era mai ieftin („Alo, aici financiarul….stiti, avem o problema„) si nu parea departe. Era doar foarte departe, la jumatatea distantei dintre Leeds si Manchester. Dezvoltare? Absolut. Aeroport aproape? Doi kilometri. Cui ii pasa ca angajatii ar trebui sa se scoale la cinci dimineata ca sa vina din Manchester pana aici. Daca nu le place, mai angajam din Leeds, ca tot e aproape. Dar ai nostri vor dori sa faca atata drum, o ora de acasa pana la birou pentru ca nimic nu e mai important in viata lor decat sa lucreze pentru noi. Cui ii pasa ca o sa manance la o cantina, ca niste corporatisti adevarati ce sunt, doar pentru ca suntem intr-un business park si nu exista magazine in zona? Sa-si aduca mancare de acasa, ei dracie.. Ce plan, excelent, mirobolant. Aproape ca in viata de zi cu zi! Putem sa ne permitem sa le dam un pahar de Guinness in fiecare vineri. Macar jumatate? Nu? Hmm..
Partea a doua, la fel de intriganta, PDP sau Personal Development Plan. Portofoliul de care ziceam mai devreme. Mai simplu de atat nu se poate. Patru obiective pe care ti le propui din patru ‘zone’ diferite ale dezvoltarii tale ca individ lucrator. Care e scopul tau, cat o sa iti ia, cum o sa procedezi si cum vei sti ca ti-ai indeplinit planul? „Goal-setting made easy” pe scurt. Specific, Measurable, Achievable, Realistic, Timebound.
Eu intr-o alta viata
M-am distrat pentru ca una din ‘zone’ tine de ‘Tools for learning’ : gramatica limbii engleze (daca vrei sa iti imbunatatesti vocabularul), gandirea critica, cat de bine lucrezi cu cifre si date etc. Aia cu limba engleza mi-a atras atentia. In forumul dedicat acestui PDP:
Author: Mr A###### M###### L### De Vasconcel Figueiredo : I still don’t see any thing about de PDP
Author: Miss C######## M### Ware : ?
Author: Mr L# H## Liu: I was finished see PDP last one weeks ago at 3rd of November. Is there some problems of PDP?
Author: Miss M##### Mahmood : ummm i just wanna ask if u r my opac tutor cause i wannna talk to u and what do u mean by pdp?!!!!
Author: Mr Z##### H###### Qureshi : HI ANNA,
CAN U HELP ME WITH THIS PDP1????? I DONT KNOW HOW TO START. BY THE WAY, WELL DONE YOU FINISHED IT BEFORE DEAD LINEEEEEEEEEEE!!!!!
Dear everyone, please stop raping me. Signed, yours truly, the English language.
Dorothy: What would you do with a brain if you had one?