deea // supermagnet

Fara prea multe detalii, in sfarsit am terminat doua proiecte la care am lucrat cu niste colegi; oarecum ma bucur ca s-au terminat dar partea proasta e ca mai avem inca sase pe cale sa se intample :

• Sa gandim o campanie pentru Cadbury – Flake, kinda tough shit pentru ca e un produs cam aiurea si nici nu inspira mare lucru, de altfel ca multe alte lucruri. A avut si o campanie veche care a cam distorsionat imaginea brand-ului, uite asa, ca sa ne faca noua munca mai grea. Considerand ca am avut si un grup foarte dubios, fara prea multe tangente cu publicitatea, dar in schimb cu marketing-ul, am iesit cu o campanie-promotie de fapt. Surprinzator, nu? Am reusit sa si filmam si filmul respecti se gaseste pe vimeo daca va pasioneaza sa il cautati, eu una nu il pun pentru ca m-au pus sa joc in el si ma simt aiurea uitandu-ma la propria persoana on tape. Acum ca s-a terminat totul, stiu ca n-o sa mananc niciodata in viata mea Flake, pentru ca e o prostie care se farama oriunde ai pune-o. Urmatoarea strategie va fi un hibrid Flake-Creme Egg cu intrebarea ‘how do you swallow yours?’ pentru ca daca nu il desfaci la un capat si faci pachetul in forma de tub pe care sa ti-l presari in gura, nu ramai cu nimic. Pe de alta parte, am scris si celor de la Cadbury-Schweppes de pe doua conturi de mail, unul de la facultate si altul oficial. Pe cel ‘oficial’ au raspuns si pareau foarte amabili, pe cand pe cel de la facultate mi-au dat doua link-uri catre site-uri corporate, din care unul nu mergea. Asses! Ca dovada ca da, exista inca prejudecati. 

Avem si majorete

Chinurile facerii

• Sa facem o extensie de brand pentru un produs la alegere; cand altii au facut Nike, innocent, Lush sau GHD si alte branduri in categoria ‘duh’, noi am venit cu ideea de a avea Oreo Milkshake. Daca nu stiti ce e Oreo, nu stiti ce pierdeti De proiectul asta sunt intr-adevar mandra pentru ca (mi se pare mie) am pus mai mult efort in el cu totii si a iesit ceva mult mai bine documentat decat anteriorul proiect. Printre altele, ma bucur tare mult ca intr-o agentie obisnuita nu e totul un one-man show in care eu scriu brief-ul, eu scriu headline-ul, eu filmez si eu asamblez filmul la final. Ce bine, ce bine, ce bine.

Ador sticla asta.

Testand concepte

Imi pare rau ca n-am scris mai mult despre asta dar nu vreau sa plictisesc lumea cu balarii de la scoala, cand o sa am balarii de la munca promit ca n-o sa scriu deloc

Faza de ieri care m-a facut sa cad un pic pe ganduri!

Aveam de la ora 11 la 12 un fel de curs cu ‘grupa’ ca sa zic asa – trebuia sa fim cam douazeci de oameni intr-o grupa dar evident din cauza ca nu toti se trezesc sau vor sa vina, foarte multi au lipsit. Cursurile sunt monitorizate spre deosebire de seminarii unde suntem ‘la comun’ cu cei de la Retail Marketing Management si Marketing Management sau altii de la Digital Marketing.

Aici, ca peste tot (cred si sper) se tine foarte mult cont de punctualitate – in special fiindca suntem la scoala de ‘business’ cum ii zic ei. Ni se reaminteste la fiecare curs ca trebuie sa fim punctuali in viata si ca daca o sa intarziem si la un interviu cum intarziem la cursuri atunci niciun angajator nu o sa ne ia in seama.

Ei bine, la acest curs de la 11 la 12 am inceput cu dreptul, totul parea sa mearga bine pana cand la ora 11.30 intra o fata si zice ‘Ma scuzati ca am intarziat’. Profesorul se uita un pic ciudat la ea, un fel de mustrare din priviri si dupa aia apare un zambet pe fata lui, ii zice ‘ia-ti un scaun si gaseste-ti un loc la o masa intre colegii tai’. Se aseaza fata undeva destul de aproape de profesor, probabil la mai putin de doi metri de el pentru ca el statea undeva in mijlocul nostru pe un scaun pe care il luase de la catedra. La un moment dat, fata noastra stranuta. Profesorul, putin mirat, o intreaba daca e racita. In cuvintele lor, dialogul suna cam asa (da, si in engleza, poate e ceva ce n-am inteles eu)

‘Da, am o mica raceala’ (“Yeah, I have a bit of a cold”)

‘Atunci va trebui sa ma scuzi dar o sa ma mut un pic mai departe pentru ca nu imi permit sa racesc tocmai acum la inceput de an din moment ce suntem destul de putini profesori zilele astea din diverse motive’ (“Then you’ll have to excuse me as I move my chair a bit further away from you as I can’t afford to catch a cold so soon within the academic year…we’re already short on staff for various reasons”)

Daca tot esti racita si nu te simti bine poti sa te duci la doctor sa iei un biletel si e ok sa lipsesti de la cursurile la care monitorizam prezenta decat sa inrautatesti situatia si sa racesti mai tare si sa ii imbolnavesti si pe altii’ (”If you’ve already got a cold then you can just check with your GP for a note and it’s okay to skip a few tutorials that we monitor for attendance…it would do you some good as well to be able to recover faster and not spread the cold”)

Ei bine, ce ar putea sa mearga prost de aici? As fi crezut ca nimic! Dar dupa cateva ore, la alt curs, o fata care fusese dimineata acolo si asistase la scena zice ‘Ai vazut ce nesimtit a fost profesorul cand s-a mutat de langa ea de parca avea cine stie ce boala? Nu pot sa-l suport, cum sa te porti asa cu cineva?’

Acum stau si ma gandesc, profesorul a fost nesimtit pentru ca ne-a zis ca multi colegi lipsesc si nu isi poate permite sa isi ia zile libere (indiferent de motiv) si a primit-o pe fata la curs desi intarziase treizeci de minute sau chiar fata pentru ca a intarziat jumatate de curs (trei sferturi de fapt) si nici nu s-a simtit?