Pornind de la Anca si citatul „The nice part about being a pessimist is that you are constantly being either proven right or pleasantly surprised” am plecat spre optimism2010 vineri pe 26 asa, ca o curiozitate, pentru ca tot sunt pe-aici.
Incep invers; dupa eveniment m-am intalnit cu 2 fosti colegi de generala si evident discutia s-a dus in zona ‘si ce mai faci’, asta in cazul in care nu mi-au gasit deja contul de arsebook facebook si mi-au vazut toata viata si pozele ca sumar al ultimilor ani. Si zic pai da, uite, asa si-asa in Marea Britanie si ceva mai incolo incercam sa explic cum am ajuns acolo in primul rand. As putea sa rezum totul in 6 cuvinte. Pe langa motivele personale, au fost si pesimistii. La scoala mai bine nu le spuneam ca o sa plec, pentru ca in mare am avut parte de avertizari ca nu e de viitor, ca e scump, ca asa si pe dincolo si o morala de vreo ora intr-o zi cand am zis ca nu vreau sa dau atestatul la informatica si o evaluare a personalitatii fiecaruia din clasa. Ma intrebam daca aveam si dosar…dar atestat pentru ce? Sunt plannerul care stie c++! Atat! Devine periculos sa te intrebi ‘imi foloseste in mod realist?’ la un moment dat.
Si intre timp au mai fost lucruri. Azi ai job, maine nu mai ai, iar ai, iar nu ai, cancerul maduvei osoase, cancer pancreatic si brusc am ramas fara un bunic si fara o mama in decursul a 2 ani. O data inainte de bacalaureat, o data in mijloculul examenelor in anul intai. Well, that was weird. Imi doream si eu sa fi fost la Stanford sau sa fi auzit ce a zis Steve Jobs inainte de ce s-a intamplat, ca poate as fi vazut lucrurile altfel:
„The doctors told me this was almost certainly a type of cancer that is incurable, and that I should expect to live no longer than three to six months. My doctor advised me to go home and get my affairs in order, which is doctor’s code for prepare to die. It means to try to tell your kids everything you thought you’d have the next 10 years to tell them in just a few months. It means to make sure everything is buttoned up so that it will be as easy as possible for your family. It means to say your goodbyes.”
Nu-ti dai seama ce inseamna compromisul decat atunci cand ti se spune ca nu poti sa vii la inmormantare pentru ca esti prea departe in mijlocul examenelor. Si nu poti decat sa stai sa-ti vina sa te dai cu capul de perete si sa te gandesti…ca nu mai ai la ce sa te gandesti. Nici pana in ziua de azi n-am fost sa vad locul pentru ca cimitirele ma ingrozesc, si mai rau ma ingrozesc cei care se intampla sa fie acolo. Si mereu e cineva acolo, de la cei care vin in fiecare zi pana la cei care nu mai pot pleca.
Asa ca m-am dus la optimism macar sa vad ce-i face pe altii optimisti, ca na, uneori ramai in pana de idei proprii.
Dare I say, you are all grim, pessimistic fuckers, mai ceva ca mine. Unii v-ati suparat pe un eveniment gratuit la care ati vrut sa va inscrieti si care nu avea vreo functie speciala in afara de a insufla optimism si a inspira, poate. Lighthearted. N-ati inteles ca nu toti ne-am nascut sa fim lejeri in fata unei audiente si unei camere de filmat, desi poate avem ceva de zis si nici ca unii n-o zic in forma powerpoint, slide-uri si glumite plasate strategic; toti stim cate ceva despre optimism in general dar nu ne exprimam la fel.
La tăţi ni-i greu, si altora in alte tari le e greu, dar uitam ca suntem liberi sa plecam sa bem o cafea si sa mancam niste tort in alta parte daca nu ne place 🙂
Comentarii
3 răspunsuri la „ce-am avut”
Pot sa dau „like? 😛 tare multa dreptate ai…
Stiu ca nu ai scris ca sa obtii asta = >:D:D< dar eu atat pot "comenta". 🙂
M-a trecut un fior cat am citit asta. Imi vine sa iau primul avion spre casa. :)) Why?
asa e romanii, ca pe altii nu ii cunosc, dar ai nostri tare se simt bine cand dau cu piatra. daca nu te-ai intros de tot aici ia-ti niste timp si obisnuieste-te cu pietrele, rosiile si ouale 🙂