Ce-am mai citit recent: ediția după alegeri

O serie de articole și/sau păreri care mi-au plăcut sau aveau unghiuri intersante:

  • Good riddance to the PSD, Chris Terry. Chris e un candidat la doctorat în Manchester și într-o relație cu o româncă. A scris în engleză un rezumat excelent al situației politice din România din ultimii 30 de ani. E bine pus la cap pentru o audiență externă, și de trimis ca explicație prietenilor străini care sunt consternați de mobilizarea civică și politică de care au dat dovadă români din țară și diasporă în ultimii ani.
  • 4-5 riscuri, Codru Vrabie. ” E îmbucurător faptul că aproape 1 milion de români din străinătate au venit la vot, dar există riscul să-i pun acum pe-un piedestal şi să-ncep să cred că tot ce vine de la ei e bun, frumos şi sfînt. Alegătorul român are „abilitatea” asta, de-a trece rapid de la «ce ştie ăia, bă?, că doar ei nu trăieşte aicea, în mocirla asta, cu noi!» la «ăştia sigur ştie, bă!, că doar ei nu mai trăieşte în mocirla asta, de ani de zile!» […] Deocamdată, PSD e un partid atât de rupt de direcţia în care merge societatea românească, încât pierde teren şi aderenţi de unul singur. Cred că are suficient timp să se reinventeze până în 2024, iar electoratul lor chiar merită să fie reprezentat în Parlamentul viitor.
  • Voturi câștigate de PSD la alegerile prezidențiale 1990-2019, Mona Dîrțu. Un mic grafic care arată declinul menționat mai sus. (Facebook)
  • Sperantele mele pentru la anul, Dragos Costache: „Poate asta e mai mult SF, dar vreau să văd o mișcare pentru toți oamenii din urban care nu pot sau nu le permite proprietarul să se înregistreze în localitatea în care locuiesc. Faptul că proprietarii de apartamente nu vor să plătească la ANAF și nu vor să se “lege la cap” cu drepturile chiriașilor ne f*** colectiv democrația la nivel local. Dacă lumea se înregistrează cu locul unde stă de fapt, va putea vota pentru locul unde stă de fapt. Și asta este democrație la nivel local, democrație care nu ar trebui să fie restricționată de calcule unuia sau altuia.” (Facebook)
  • Cum s-au schimbat campaniile prezidentiale in ultimii 10 ani, Liviu Bărbulescu și Cum erau campaniile electorale inainte de internet, Victor Ilie. Două montaje grozave pentru cine nu-și mai aduce aminte sau era prea tânăr să înțeleagă episoade și evenimente de la alegerile din trecut. Constantinescu cu niște grafice pe hartie. Băsescu care ori plânge, ori înjură ca un…marinar. Știri de senzație. „Cine ne manipulează?” (ne întrebam în 1990)
  • Patru hărți care arată evoluția alegătorilor la prezidențiale, Adrian Mihălțianu.Rezultatele prezenței la vot arată și o decuplare masivă a românilor de la miza acestor alegeri – este cea mai scăzută prezență la vot din istoria turului doi al alegerilor prezidențiale post-decembriste.”
  • Ce s-a întâmplat în turul doi? – aspectele mai puțin vizibile la prima vedere, Barbu Mateescu – „La nivel național, oamenii cu studii primare ( = mai puțin decât medii ) sunt aproximativ la fel de mulți precum cei cu studii superioare. La vot însă au venit un milion mai puțini. Iar din cei cu studii primare care au venit la vot, 36% au votat Iohannis. […] Tinerii au migrat sau n-au mai venit la vot. În rândul votanților 18-34 ani, Ponta luase 935 mii voturi. Dăncilă 320 mii. Lipsă 615 mii! […] Iohannis a avut la dispoziție mai multe grupuri sociale în rândul cărora a performat bine sau adecvat. Traducând realitatea sociologică în termeni fotbalistici, Dăncilă a avut o vedetă în timp ce Iohannis a avut o echipă. […] 
  • Violeta Alexandru (ministrul Muncii și Protecției Sociale) și Mădălina Turza (secretar de stat) au impresii dintr-o vizită neanunțată la Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Adulți cu Handicap din Urlați(Facebook)

Publicat pe

în

,

de către