RATB se miră că a scăzut numărul de călători

Nu știu cum am ajuns la articolul ăsta despre scăderea numărului de călători cu mijloace de transport în comun la suprafață în București din ultimii zece ani, dar mi se pare interesant că toată lumea care scrie despre aceleași cifre ajunge la o concluzie oarecum diferită sau omite lucruri care ar putea să ofere o altă perspectivă.

Ce zice RATB:

„În acestă perioadă, la nivelul întregii Capitale s-au derulat numeroase lucrări edilitare: de modernizare a căilor de rulare, desfăşurate atât de Regie cât şi prin proiectele unice susţinute de PMB (Nota red. – Primăria Municipiului Bucureşti), lucrări de reparaţii a infrastructurii stradale şi a reţelelor de utilităţi. Activitatea RATB a fost influenţată de toate aceste proiecte, la nivel operaţional Regia fiind nevoită să procedeze la numeroase schimbări (suspendare sau deviere a multor trasee), pentru adaptarea la modificările de infrastructură din Bucureşti, precum şi la extinderea reţelei de metrou.” Printre motivele date de reprezentanţii RATB, scăderea cu circa 13% a locuitorilor oraşului, dar şi conjunctura economică dificilă din ultimii ani sunt alte două motive pentru care bucureştenii nu mai merg cu transportul în comun.

Adevărul: 15% dintre bucureşteni au renunţat la transportul în comun

Eu nu cred că suspendările de traseu sunt de vină, nu sunt singurul motiv.

În primul rând, ai putea să citești rezultatele recensământului din 2012 care spun că în Ilfov populaţia stabilă recenzată a crescut peste 21% din 2002 până în 2012 (8,8% din totalul populației României e în București – 1.678.000 persoane în 2012). E adevărat că populația Bucureștiului a scăzut în cei zece ani cu vreo 13% din varii motive de criză, oameni care pleacă în străinătate sau se reîntorc în provincie la mama și tata dacă nu găsesc de lucru în București sau erori în date dar realitatea pe care o poți observa ca fiind șofer în București e că lumea dispare spre case din Ilfov, unde în mod surprinzător ai nevoie de mașină să ajungi pentru că altceva nu ajunge. Nu poți să nu observi și să bănuiești creșterea numărului de mașini înregistrate în Ilfov din varii motive („ușurința” cu care treci examenul auto ar fi unul). Deși au existat îmbunătățiri, RATB încă nu stă excelent la transportul „interurban”. 

În al doilea rând, dacă eu am acces la date de la Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) căutând un pic pe Google, oricine are. Între 2002 și 2012 cel mai mare număr de mașini noi înmatriculate a fost în 2007 (peste 300.000 de mașini noi), trendul a scăzut și a mai scăzut o dată brusc în 2009 (un pic peste 100.000) după care s-a stabilizat iar în 2013 se chinuie, în prima jumătate a anului scăzând cu 19,4% față de aceeași perioadă anul trecut. Dacă la jumătatea anului au vândut doar 28,964, în cazul optimist în care mai vând încă o dată atât până în Decembrie (57.928!!) tot o duc foarte prost. Mai jos sunt datele de la World Bank care confirmă trendul:

Nu poți să le iei mașinile înapoi, poți să le oferi alte ocazii să ia transportul în comun atunci când se gândesc să ia mașina.

În al treilea rând, prin 2009 RATB spuneau într-un sondaj că „peste 75% dintre bucureștenii care circulă cu mijloacele de transport în comun au călătorit fara bilet cel puțin o dată”. Dacă procentul e atât de mare și dai vina pe criză, probabil că trebui să te uiți în ogradă să scoți controlorii pe străzi. Da, oamenii urăsc controlorii pentru că înseamnă că își fac treaba dar există două soluții ca lumea să se supună în mod civilizat:

 

• unu, trebuie să fie ușor să cumpăr bilete și să reînnoiesc abonamente ca să scapi de scuza „era închis la bilete, nu e corect să îmi dați amendă”. Nu e suficientă doar plata cu cardul la standuri și reîncărcarea online sau abonamentul de o zi prin SMS dacă nimeni nu știe de el. Sunt curioasă câți l-au folosit. Plus, dacă pot să îmi încarc telefonul la orice chioșc de ziare sau aparat de pe stradă, de ce nu pot să îmi încarc cartela RATB? Dacă pot să plătesc orice factură la cablu, apă și telefon la ATM, de ce nu și RATB? Mi se pare criminal că o mare parte din punctele de reîncărcare listate pe site-ul RATB au ore de program care se termină la 20:30 în timpul săptămânii și ora 14:30 sâmbăta. Păi se mai miră cineva că oamenii care ies în oraș probabil o să își asume riscul de a pleca fără bilet?

• doi, trebuie să fie ușor de plătit amenda dacă o primesc; momentan se poate plăti în termen de 48 de ore la orice stand de bilete dar nu e clar ce se întâmplă dacă nu o plătești. Există o mecanică simplă, ca la amenzile auto: în termen de 24 de ore ai „reducere”, după 48 de ore sau cât vrei tu penalizarea devine și mai usturătoare, rezultând în dosar penal sau ceva în caz de neplată. De ce nu s-ar putea și la RATB? Așa controlorii și-ar vedea de treaba lor, ar da biletul și ar pleca fără să fie agresați. Nu știu dacă era un zvon că vor să dea oamenii jos din autobuz într-un „test” dar e cea mai proastă idee posibilă. Se urcă în următorul autobuz după ce dispar controlorii. Dacă ți-e milă și vrei să-i „ierți”, dă-le abonamentul ăla de o zi prin SMS într-o perioadă de grație. După care arde-i.

Ca o extensie, RATB sigur știe care sunt rutele cu cei mai mulți blatiști și ar putea să intre în forță acolo. Uneori sunt surprinzătoare – poate sunt rute spre joburi prost-plătite și nu foarte aglomerate iar oamenii sunt vai de ei și nu au bani de bilet, darămite de amendă (deși oricine se învață cu ideea că biletul e mai ieftin decât să îți asumi riscul de a merge fără bilet).  Tot așa, apropo de ce ziceam mai sus, ar putea să se concentreze pe rutele cele mai „bogate”, pentru că surpriza e că fix oamenii care își permit să plătească abonamentele sau biletele nu le plătesc; probabil sunt cei care sunt de părere că și-așa statul le ia bani din toate părțile, neplata unui bilet e o modalitate de a le arăta degetul mijlociu „jefuitorilor”.  Le trece atâta timp cât RATB e accesibil, ieftin și punctual.

În al patrulea rând, e și o chestie de percepție: dacă vrei să-ți recuperezi călătorii care s-au dus la Metrorex și nu se mai întorc, caută alte modalități de a-i aduce pe liniile RATB. Fă un studiu al căilor și nodurilor hărților mentale ale oamenilor poate, ca în chestionarul ăsta mic* și doar indicativ. Unde e „centrul”? Ce locuri sunt repere mentale dar nu neapărat destinații? Care e durata călătoriei cu RATB versus metrou? Câte stații trebuie să schimbi? Aș putea să enumăr mai multe, plus că sunt implicații interesante și pentru viziunea pentru București a lui Nicușor Dan dar nu mi-e clar dacă nu s-a întrebat nimeni vreodată sau datele există dar nimeni nu face nimic cu ele. Sunt curioasă care e procentul bucureștenilor care sunt de acord cu afirmațiile „Transportului în comun de suprafață e punctual” și „Mă pot baza pe transportul în comun de suprafață”.

 

Nu zic că RATB nu face lucruri bune (laud inițiative gen transport pentru „Noaptea Muzeelor”, autobuze noaptea târziu, linia turistică Bucharest City Tour, mai multe autobuze pentru noaptea de Revelion, etc.), dar nu poți să te plângi de scăderea numărului de bilete când puteai să anticipezi o problemă înainte să te lovească (mașinile) sau nu reușești să vezi oportunitățile care îți stau sub nas.

Apropo, dacă lucrarea asta studențească de prin 2004 pe un eșantion de 1400 de oameni din direcția comercială e indicativă, angajatul tipic RATB are vârsta medie de 35 de ani, are studii medii (88,6% din total) şi o vechime medie în RATB de 11 ani. RATB ar trebui să fie oameni cu experiență, dar tot lucrarea aia sugerează că oamenii sunt „mulțumiți” cu situația actuală. Păi nu poți să fi mulțumit de situație și totuși să dai din umeri că îți dispar călătorii și că e vina lucrărilor.

 

 *Mic = 60 de studenți de la Universitatea din București, Facultatea de Geografie, din anul III de studiu și anul I de master, secția Turism precum și 97 elevi de liceu din clasele X – XI, de la Liceul Teoretic Eugen Lovinescu. Cercetarea s-a desfășurat în lunile mai – iunie 2010, conform autorului.

 

Mai nou:

Regia a avut anul trecut venituri de 902 milioane de lei şi deţine 516 tramvaie, 297 de troleibuze şi 1.148 de autobuze.

RATB a cheltuit pe salarii 366 de milioane de lei (peste 80 mil. euro) în 2012. În plus, 110 milioane de lei (25 mil. euro) s-au îndreptat către alte cheltuieli de personal, iar 19,5 milioane de lei (4 mil. euro) pe tichetele de masă. RATB are un total de 10.910 angajaţi, dintre care 6.000 sunt şoferi în depouri şi autobaze, 1.000 lucrează în reparaţii, iar 1.800 în structuri subordonate directorului general.

Potrivit liderului sindicaliştilor RATB, Vasile Petrariu, anul acesta regia se află într-o „situaţie fără precedent, pentru că peste 3.500 de oameni trebuie daţi afară până la sfârşitul anului pentru ca regia să funcţioneze”.

Business Magazin – Cel mai bine plătit șofer de autobuz