Treburi #1

Daca ti-a placut la scoala, o sa-ti placa si mai mult la munca, nu? Nu neaparat in sensul ca nu mi-a placut niciodata la scoala, in teorie nici acum cand am facut ce mi-a placut. N-am dezamagit pe nimeni, de fapt am luat note mari si tot felul de distinctii si aiureli in proiecte, dar niciodata nu m-am straduit foarte tare. Invatatul l-am facut de una singura si cred ca privilegiul a fost doar in a avea acces la resurse in termeni de carti pe care nu le-as cumpara niciodata dar mi-a parut bine sa le citesc. Seth Godin, ma uit la tine.

Al doilea privilegiu a fost sa ti se ceara lucruri, o gramada de lucruri care sa te duca pe carari nebanuite, pentru mine facultatea fiind un fel de Wilson pt. House, going down unbeaten paths si revelatia o am tot de una singura pana la urma. La munca imi place. E chiar lejer, poate pentru ca in facultate m-am stresat mai mult decat trebuia.

Pe masura ce citesti si citesti constant gasesti aceleasi idei si esenta nu este sa te duci la scoala sa copiezi din wikipedia (care inca se practica) sau de la altii, nici sa spui ceva ce altcineva a spus dar in cuvintele tale. Nu e treaba ta nici sa descoperi apa calda sau sa reinventezi roata si sa anunti pe toata lumea ca ai facut-o, tu si numai tu, ci doar sa intelegi si sa accepti ca exista limitari de tot felul, ca o sa se rada de tine daca spui o prostie (dar s-o spui cu convingere) si tot ce-ti ramane e sa lucrezi cu limitarile astea sau eventual sa le redefinesti;

Intr-o zi o sa te arzi la caloriferul din baie si o sa ai o revelatie pentru un client sau o campanie si totul va fi foarte clar…cel putin pana data viitoare cand trebuie sa te descurci si nu mai merge cu revelatia salvatoare.

Cel mai bun lucru la care m-as putea gandi acum e ca daca as fi in Romania nu m-ar angaja nimeni pentru ca as uri o gramada de jurnalisti care probabil au invatat sa scrie dar n-au invatat sa gandeasca, as uri o gramada de prosti si respectiv proaste care imi trimit mail-uri fara nici un fel de etica, de parca pe mine ma intereseaza sistemul audio de la mall-ul din Cotroceni si promotia lor. Dunno where they got the idea from, dar aparent pentru ca ai o adresa pe blog sau ai primit un forward de la cineva ai picat de fraier. Cineva mi-a zis ca verisorul meu le-a dat adresa mea de mail, ca au auzit prin filme ca scuza cu fratele sau sora functioneaza ca sa afli o chestie in plus dar au atipit la faza in care ala caruia ii trimiti mail nu are frati sau surori de aceeasi varsta si cu atat mai putin verisori. De fapt, ai mei au fost singuri la parinti.

Nu ma intereseaza nici jurnaliste de la Capital care imi trimit mail-uri sa fac eu cercetarea pentru ele, confundand ‘mai multe informatii’ cu ‘actuala sursa de informatii’. Prima data pici de fraier, data viitoare daca cititi articole despre business in Marea Britanie in ziar la cafeaua de dimineata si ceva nu pare in regula eu o sa rad in barba.

Last but not least, n-as avea un job in Romania pentru ca nu-mi plac amabilitatile cu persoane care nu ma intereseaza. Pentru ca Romania e ca un mare sat, are si bocitoare, si carcotasi, si poiana si Balosi si de toate celelalte. Aici cel putin suntem mai multi si chiar daca nu-ti place de X, nu trebuie sa ii acepti invitatia la conferinta numarul 121402 despre social media sau sa te bati in cine are mai multi followeri. Cascavalul e mare si toata lumea are felia lui. Daca nu-ti ajunge cascavalul comun, iti inventezi propriul cascaval, cum ar veni.

So, in alta ordine de idei, cred ca daca mai primesc mesaje de PR aiuristice de la diversi  fara preambul sau avertisment o sa cumpar termeni cu numele vostru si alte cuvinte cheie (ca tot am reducere) si va fac un cadou si o favoare in acelasi timp 😀