-
"They will know when the best response to an email or Instant Message is to talk rather than sit and continue to email."
-
Back when I had just been born!
-
"I-am cumpărat copilului meu primele hăinuţe de firmă când avea doar câteva luni. La început, m-a amuzat să văd emblema D&G sau Gucci pe el. Apoi, mi-am dat seama că nu merită să investesc cam 700 de lei într-o pereche de pantofi pe care nu-i poartă mai mult de trei luni, dar soţul meu a continuat să-l răsfeţe."
links for 2008-11-04
de către
Comentarii
2 răspunsuri la „links for 2008-11-04”
copii nu apreciaza hainele, la varsta lor tot una le e ca se joaca in Gucci sau in niste haine oarecare. e o forma de snobism a parintilor, sa arate ca au bani in fatza altor parinti si mi se pare de prost gust.
tin minte cand eram mica si primeam de Pasti haine, era cel mai naspa cadou posibil mai degraba vroiam jucarii si dulciuri.
Cineva, defapt toata lumea uita ca traim intr-o era globala!
Plec de la simpla intrebare: „Cine suntem noi?” Parintii!!! DA, dar „dreptul de autor” nu se aplica si in cazul unui copil …din clipa in care se naste, el e egal cu noi! De ce cred unii ca parintii se bat in „etichete”? …imi aduc aminte de o apreciere primita intr-o zi, la casa unui magazin: „Nu credeam ca o sa cumpere cineva trening-ul asta!” …Goanga mea avea decat 5 anishori, dar arata adorabil de bine in el!!! Si cand mi-a zis ca: „acum am si eu pantaloni ca ai tai!” mi s-a topit inima si imi venea sa il strang in brate, instant! Cat despre „parintii snobi” …anul asta cand a implinit 7 anishori …am reushit sa il impac cu un telefon mobil si un ceas (DA! un ceas scump!), in ochii lui „ActionMan” pe care „trebuie sa il ai daca vrei sa fi un super-erou!” ….el visand la un ATV pt copii, care in ochii lui nu arata ca o „bestie de inventie ce prinde pana la 50km/h”, ci tot ca o jucarie „care intrece chiar si mashina lui Batman”! …si cum zicea Maddy mai sus: „copiii nu apreciaza hainele” vor jucarii!!! Tin sa multumesc inventatorilor lui Batman ca pana in ziua de azi nu l-au „inzestrat” cu un tel. mobil …altfel nu stiu cum ash fi scoso la capat 🙁 Ar fi fost o solutie: sa il izolez de tot ce il inconjoara! Cu ce drept? Si pun pariu ca toti cei care dezvolta astfel de subiecte, in cazul in care nu sunt parintzi, gandesc ca: „Pentru a te gandi la un copil, trebuie sa ai mai intai ce sa ii oferi!” …si toti stim sigur ca nu se refera la afectiune!!
Tot ce imi doresc este ca atunci cand o sa „stea pe net” sa ajunga, printr-o greseala/intamplare sa citeasca o astfel de „problema”! …o sa fie dezamagit …si nu prea pot sa renuntz la meseria mea de web developer ca sa ii stapanesc dorinta asta!!!