Impersonal

Continuand sirul insemnarilor pe tema ‘imi plac locurile in care sunt multi oameni, ma simt mai putin ciudata pentru ca sunt sanse sa existe cineva la fel de ciudat ca mine’, citeam ce scrie boo despre mersul la doctor cu insotitor, mama, tata, bunica, unchiul, matusa etc.

Aici n-am vazut nicio femeie care sa isi ia sotul/amantul/prietenul la cumparaturi si m-am plimbat destul prin magazine. Femei cate doua, niciodata cate trei, singure eventual, una sa fi venit cu prietenul. Stateam si ma gandeam la propria persoana – cred ca Octavian poate sa confirme ca nu l-am luat de foarte multe ori la ‘cumparaturi’ propriu-zise, mai mult la ‘cascat gura’ prin magazine. Imi place sa ma uit, nu in sensul de ‘n-o sa cumpar’ ci mai mult am o memorie vizuala destul de buna. Imi aduc aminte detalii pe care multi le uita, ce garduri au casele pe langa care trec, cum erau imbracati oamenii pe strada si asa mai departe. E ciudat, am fost si in alte orase decat Manchester pana acum (era inevitabil) si cand m-am intors puteam sa descriu exact fiecare colt de strada, cladire, autobuz pe care il vazusem.

Dar aici cred ca barbatii nu se pot plange foarte tare de faptul ca prietenele ii tarasc dupa ele la cumparaturi – probabil sunt mult mai emancipate. Nici la doctor nu vine toata familia, copii de cate 6-7 ani erau singuri la medicul de familie (GP), fara mame, fara tati. Mi s-a parut curajos. Mi-am pus intrebarea ‘oare parintii nu-si iubesc copii destul incat sa mearga cu ei la medic? Sau pur si simplu ii trimit singuri pentru ca sunt prea ocupati si se vaita prea des?’. In orice caz, foarte straniu. Poate nu aveau cine stie ce treburi si am nimerit eu intr-o zi in care veneau la un control de rutina. Cine stie! Sau poate erau ca in ‘The Normal Life‘ al lui Katy Brand (in care face misto de Kate Winslet)

My kids just go out to play on a Sunday – I just let them go. I don’t know where they are, I haven’t seen them for days, cause that’s just NORMAL

Si alta deosebire, in TopGear de duminica trecuta a avut loc o intrecere intre un Mercedes GL500, o barca cu motor, autobuzele din Londra si o bicicleta. Din cauza traficului, Mercedesul a ajuns ultimul la destinatie. Comentariul (nu mai stiu al cui a fost, nu Jeremy in orice caz) aferent: „Why would anyone want an oversized SUV for driving around town?„. Buna intrebare, ma intreb cand o sa ajunga si in Romania mentalitatea asta, ca nu ai nevoie de o masina enorma intr-un oras atat de aglomerat ca Bucuresti.

Poate ca intr-adevar romanilor le pasa unii de altii dar uneori grija asta e cam exagerata – am vazut si in aeroporturi lume mai multa decat trebuia la plecari, sosiri, multe telefoane, emotii, la concursuri („Dansez Pentru Tine”, „Iarta-ma”) si asa mai departe. Grija asta e un lucru atat de usor de exploatat incat pare ireal acum.

originally uploaded by so_suddenly


Publicat pe

în

, ,

de către