en de pe la fata locului

NDP sucked anul asta.

probleme tehnice cu un proiector, calitatea slaba a proiectiilor dupa ce s-a rezolvat problema initiala si dupa aia iar a picat proiectorul
probleme cu sunetul, la un moment dat apareau secvente surde, in care nu se auzea nimic and the image froze.
probleme cu fumatul ala in sala
toalete ca vai de ele, jegoase, ude si intunecate
multe spoturi vechi pe care le-au mai dat si anul trecut
multe spoturi pe care eu le stiam de la epica si de anul trecut de la portoroz (chops, remember articolul de pe dordeduca 🙂 )
foarte multi au dat 350 doar pentru zdob si zdub
reclamele foarte bine realizate au fost aplaudate de cei putini, cunoscatori, pe cand reclame cretine au fost indelung aplaudate cam degeaba – sau reclame controversate, cunoscute a fiind copii.

Am plecat pe la 2 si ceva iar spectacolul s-a incheiat la 4, cu vreo 2 ore mai devreme ca anul trecut. Au fost si niste tipi cu „parerea lor despre publicitate” cand de fapt a fost parerea lor despre reclame. stupid. unele se vroiau a fi amuzante dar n-au fost din pacate. limbajul mi s-a parut neadecvat (ca sa folosesc un cuvant pretentios pentru ceva simplu), dar ce mai conteaza. cum zicea unul, „Bunica mea la 74 de ani nu mai stie decat sa traga ******”.
Ma lasa deja rece limbajul, ca aud asta toata ziua si in clasa si peste tot, dar macar putea sa-si ceara scuze fata de fetele din sala. Sau nu!

a fost frumos pentru cei care vor sa vada „retete de succes in publicitate” – s-a putut observa foarte bine in cele n spoturi de acolo. copiii emotioneaza publicul („Mom said I could!”, o reclama la prezervative Hansaplast), la fel exagerarile, umorul (peugeot 607 paladine, o reclama la un post de radio donna – mai multe versiuni, fiecare facand un anunt important de genul „mom, I’m gay” pe fond muzical, cu versuri and stuff, plus altele), sexul (trojangames.co.uk si cu „Creme D’Or – Worth a Sin”, castigatoare de leu la cannes anul trecut), celebritatile (Sean Connery, Dustin Hoffman, Sharon Stone), parodia (Parodia dupa „Cog” de la Honda facuta de niste britanici cu 118, numarul lor „911”), repetitia (o reclama la un DVD player made in korea cu niste tipi si tipe care povesteau scene dintr-un film si se bal-bal-bal-bal-bal-bal-bal-baiau).

si ca sa concluzionam in stilul lui Adrian Botan de la Olimpiadele Comunicarii, exista o singura reteta memorabila. Emotioneaza-ma! Singurele 2 spoturi pe care le-am retinut si si-au transmis mesajul au fost Burberry (Good Taste Never Comes Out Of Fashion) si cu Mercedes SLK (Clash of The Titans)

Apoi, domnul Dan Chi??u ne-a uimit inca o data in timpul emisiunii „marca inregistrata”. Cica se astepta sa vina multi intre 16-18 ani. Hahaha, pe bilet scria ca n-au voie aia sub 18 ani, eu am intrat si lui Tav (care face 19 anul asta) i-au cerut buletinul. Urat, marele organizator nu stia ce reguli are festivalul.

Dupa cateva zile, cineva imi reproseaza ca am fost prea blanda cu stand-up-ul dinaintea spectacolului. Ce pot sa zic, nu o sa „imi dau arama pe fata” pentru ca nu e cazul dar am zis deja ca nu mi-a placut. Nu mi-a placut continutul, forma conta mai putin.


Publicat pe

în

de către