Erata

Campaign Nov. 27

Dintre toate feed-urile RSS pe care le citesc si ziarele si revistele din real life, prea putini mai folosesc termenul de ‘erata’ in care (soc) admit ca au gresit undeva, cu ceva publicat si corecteaza informatia respectiva. Unele ziare inca se tin de cuvant, altele nu, altele au rubrica ‘erata’ ascunsa undeva intr-un colt si altii pur si simplu nu o au deloc. 

De ce in online nu se mai practica asta? Hai mai bine sa lasam niste greseli crase acolo, sa trecem cu vederea, sa ne rusinam si sa stergem articolul daca se prinde cineva. Sau sa scoatem trei articole cu titlul corect pana iese ala care trebuie.

Nu de multe ori am vazut doua-trei ziare care isi iau informatiile din aceleasi loc dar vin cu alte date – imi aduc aminte in metrou odata cand doi oameni citeau doua tabloide diferite despre cea mai grasa adolescenta din lume. Era clar aceeasi poveste, unul din ziare zicea ca are 180 de kilograme (nu e cifra reala) si celalalt gresea cu 50kg mai putin. Oamenii stateau fata in fata la metrou si cine se uita la ele avea dubii serioase in privinta cifrei reale.

Si alt hobby pe care ar trebui sa-l incercam acasa: sa ne uitam la aceleasi stiri pe ProTV si pe Antena X atunci cand mor oameni in incendii sau cutremure: unii zic o cifra gen 2000 si altii o sa zica 6000. E ca la licitatie, mai da cineva ceva in plus? De unde stim cati oameni au murit de fapt?

Plus ca bonus, alt lucru enervant care ma uimeste de fiecare data la jurnalistii din Romania: fotbalist eliminat din nu-stiu-ce meci pentru ca suferise un accident intr-un meci precedent. Jurnalista intreaba „Si ce ati simtit in momentul accidentarii?” Fotbalistul raspunde „Durere, multa durere…ce sa zic.” Pai da, ce sa zica? Ce intrebare tembela e asta? Se astepta la „am simtit cum caldura ma invaluie si fiecare centimetru patrat al piciorului meu era intepat de un milion de ace veninoase…”