Când ma întorc în România dau mereu nas în nas cu problema somnului – eu trebuie sa ma culc la ore normale ca sa ma pot trezi si sa nu încep sa beau cafea sau Red Bull, asta pentru ca toate lucrurile se întâmpla de dimineata si trebuie sa fiu prezenta!
Dar eu nu pot sa dorm, de Luni, Marti even more so, Miercuri, n-am reusit sa adorm de nicio forma, decât vreo doua-trei ore si dupa aia iar în picioare, iar iesi din casa, iar mori de cald. Nu pot sa dorm de masea si nu e nimeni care sa a) îmi dea un cot si sa îmi zica „taci ca se poate mai rau” sau b) sa îmi dea a big, big hug si sa-mi zica „lasa ca trece pâna te mariti”. Ambele cazuri ar fi acceptabile sau un c) toate cele de mai sus.
Nu pot sa dorm si ma gândesc la mama uneori, the insecure fairy princess that I am si ma uit cum si altii sufera si îmi pare la fel de rau. Nu stiu daca sa am regrete ca n-am petrecut suficient timp împreuna dar ma gândesc la ziua aia în care chiar o sa ma marit sau o sa termin facultatea si ea n-o sa fie acolo sa vada.
Dupa care ma întreb mereu de ce stau singura – pai, e mai usor oarecum, it saves you of heartaches. Îmi aduce aminte de un citat dintr-un interviu: „When I go off alone, I don’t hurt anyone’s feelings. And if I suddenly have new friends in my life, it doesn’t upset the old friends.”
De-aia nu pot eu sa dorm.
Comentarii
2 răspunsuri la „Nu pot sa dorm”
da vina pe caldura si ia o bere, trece … doare capul dar se duce cu redbull 🙂
si asternuturi albe si reci mai sunt o solutie 🙂
Cam asa eram si eu dupa ce murise taica’meu. Am scapat de insomnii abia dupa ce am facut ceva de care el ar fi fost mandru de mine si de el. Nu stiu ce sa-ti zic, greul se simte abia dupa cativa ani, ai mare dreptate cu momentele de mai tarziu cand ai vrea sa fie cu tine. Iti spun ce imi zicea prin ultimele zile, important e sa nu fi trait degeaba, toti putem muri oricand aproape din orice, el era multumit ca m-a vazut crescand cum a vrut el, spre deosebire de altii.
Pana te mariti nu-ti trece, poate dupa ce vei avea si tu un copil..