De astia chiar imi pare rau, sa faci un lucru nobil sa te imbraci in Mos Craciun si sa te duci intr-un magazin ca apoi o treime din copiii care ti se suie in poala sa iti zica ce vor si daca au fost cuminti sa faca pipi pe tine.
„Nearly 90 percent of Santas said children pull their beard every day to see if it’s real, and nearly half said children try to pull their glasses off every day as well. More than 60 percent of Santas said they were sneezed or coughed upon up to 10 times each day, and three-quarters said they have up to 10 children cry while sitting on their laps every day.„
(Santas face job risks being cheery)
Sau si mai bine, sa nu folosim deloc oameni pe post de Mos Craciun, cine stie unde se ascund pedofilii!
„Swiss Santa Clauses have been banned from sitting children on their laps because of the risk that they might be accused of paedophilia„
(Swiss Santas are banned from sitting children on their laps)
Nu stiu altii ce simt fata de acest obicei dar la mine Mos Craciun a fost un termen foarte vag. Prin clasa intai stiam ca nu exista dar nu imi aduc aminte daca mi-au zis ai mei sau am aflat singura. La gradinita nu aveam obiceiul sa primim cadouri de la Mos Craciun dar o singura data s-a intamplat! Mosul avea o voce atat de falsa si a zis un ‘Ehei, dragii mosului’ total neconvingator, astfel incat probabil ca in momentul ala nimeni n-a mai crezut.
Pentru mine craciunul era marcat (stiu ca suna aiurea) de reclamele la Coca-Cola. N-am vazut niciodata cum se taie un porc (nu cred ca vreau), am vazut cum se fac cozonac, piftie, drob si toate cele, ceea ce cred eu ca e bine! In caz ca ajung pe la englezi am ce sa le povestesc („And you use the intestines…..how?!”). Reclamele la Coca-Cola, mirosul de cozonac facut de bunica, reclamele la Miss Selfridge, Debenhams si M&S. Vag, imi aduc aminte si cum ieseam sa curatam masina de zapada, sa dam zapada din jurul casei si de pe strada, imi aduc aminte cand ieseam cu sania in parc si in alte doua locuri in care era derdelusul mai mare si tonele de jucarii pe care le primisem cand se intorsese tata din state 🙂 Dupa care s-a rupt firul, undeva, candva!
Ma intreb uneori cati ani o sa mai dureze in general aceasta ‘naivitate’ daca pot sa o numesc asa, acum ca nici la stiri nu poti sa te uiti ca cineva o sa ‘scape’ un detaliu – la Antena 1 chiar a fost un reportaj in care ziceau foarte lejeri, pe la ora 19:00 mi se pare, ca jucarii din astea se gasesc acolo, acolo si acolo si ca parintii ar trebui sa isi rezerve atat din buget ca sa le ‘satisfaca dorintele celor mici’. Si stateam si ma gandeam, daca eram parinte si copilul meu era in camera cat noi ne uitam la stiri, ce credea saracul in momentul in care auzea la televizor ca parintii cumpara de fapt tot ce e sub brad si nu aduce Mos Craciun?