O sa mor

Sau cel putin asta e impresia unora cand aud ca vreau sa plec in Marea Britanie. Parca m-as duce in statiuni cu circuit inchis sau daca zic Marea Britanie e un fel de Statele Unite ca distanta numai ca mai rafinat. Cand zic de Marea Britanie lumea nu stie decat sa-mi zica de Arsenal, de Real Madrid, de Beckham, de Big Ben, de mersul pe partea stanga a soselei, de double-deckers, de tricouri polo si de golf. Si accent si ceai, sa nu uit de astea doua.

Toata lumea se poarta parca ar fi la inmormantare si ca eu sunt aia care o sa mor in momentul in care ma urc la avion – lume care ma intreaba vai de ce in Marea Britanie, da’ de ce vrei sa inveti acolo, aici ce-are, pute? Da, pute, mmmmprobleme? Vreau sa ma duc la facultate cu bucurie, nu cu gandul ca trebuie sa invat dupa carti de acum douazeci de ani sociologie si alte minuni pe care le face brolly in facultate. Si sa scriu despre imaginea lui Stefan cel Mare. Poftim?

Eh 😀

Azi, printre altele, in autobuz aud ca intreaba cineva ‘Andreea?’ – ‘Eu!’ . Ma intalnesc cu o fosta colega din generala (oh unde oare sunt toti prietenii pe care i-am avut si nu chitrosii pe care ii am in clasa, unde sunt oamenii care nu fac mistouri nesimtite?) care m-a recunoscut dupa pantofi. ‘Tocmai ma gandeam ce tare arata astia si cand ma uit, tu erai!’ 😀 Am stat si ne-am mai povestit, am zis sa ne mai intalnim peste cateva zile sa ne mai povestim multe. M-am intalnit si cu Ana, Ana pe care eu uneori nu puteam sa o suport pe vremea aceea dar cu care am ajuns sa ma inteleg atat de bine 🙂 Dar evident, doua tipe dupa acelasi timp n-o sa se inteleaga niciodata 😀
Toata ziua de azi mi-a adus aminte cumva de clasa a 8-a, cand eram intr-o mare verva cu Marea Britanie. In sus, in jos, in dreapta, stanga si peste tot! Nu stiu ce s-a intamplat dupa clasa a 8-a dar cred ca aia (si nu mizeria asta pe care o numesc liceu) au fost cei mai adevarati ani. Dupa a 8-a am ramas prietena cu ‘the proud, the few’ si am mai mers in tabere, in excursii, la munte, la mare. Ne mai vedeam la baschet in curtea fostului liceu pana cand au inchis restul ca sa faca teren de tenis si piscina. Si s-a cam ales praful, n-am mai avut chef si bineinteles eram fete, ne umpleam de vanatai si nu se poate asa ceva 😀
In schimb intalnirea de azi a fost in drum spre … cosmetica. Ce vremuri, se tot schimba.

Ma gandeam daca sa fac sau nu meditatii la romana. O alta optiune ar fi sa dau la litere in caz ca nu ajung pe unde vreau eu (desi ma indoiesc) dar nu prea imi surade ideea de a face Jurnalism in momentul asta. In fine. Mi-e sila sa fac pregatiri pentru materii de care nu am neaparat nevoie si la care ma descurc. Iar pregatirile pentru proba de franceza oral vor fi incantatoare 😀

Lovely week so far! Cu exceptia faptului ca am lesinat la scoala azi si pentru 5 minute s-a rupt firul undeva, cumva.