Taxi #1

Se dau doua fete. Un studio pe str. Berzei. Nici o masina.

Sunam la Taxi Confort, primim o masina in „4 minute” dar vine de fapt in 2 ca era pe aceeasi strada cu noi si ne urcam. Soferul era un tip amabil, chiar ok fata de alti taximetristi pe care i-am vazut, politicos si fara intrebari de genul ‘da ce faceti voi acolo’ . Toate bune si frumoase pana plecam de la studio si avem de ales dintre doua taxiuri identice : unul Taxi 2000 si altul Cobalcescu.

Pe care vrei sa-l luam?‘ – ‘Hai cu 2000

Cum am intrat, prima remarca a fost ‘sa nu trantesti portiera asa tare data viitoare’ fata de portiera de Dacia Solenza (sau Nova?) pe care daca o tragi prea incet nu se inchide complet si dupa aia trebuie sa stau sa deschis iar si sa inchid (ajungand eventual sa trag la fel de tare). Si cireasa de pe tort, manelele. Manelele, soferul in pantaloni scurti albi si tricou de aceeasi culoare. Din seria ‘Oana o sa te bat intr-o zi’ ne uitam amandoua unele la altele in genul ‘cum am putut sa alegem asta’ 😀 dupa 3 minute in care abia ne-am abtinut sa nu radem de propria prostie si de locul in care nimerisem, am trecut la a discuta despre .. proiecte terminate acum o saptamana in lipsa de altceva 😀 Si apogeul a fost …. sa dea manelele mai tare crezand ca e butonul pentru volum de la statie.

Draga Doamne-Doamne, cel mai mult imi doresc sa iau carnetul cu succes atunci cand fac optsprezece ani. Amin!


Publicat pe

în

, ,

de către