azi s-a discutat mult despre consumator si cum reclamele tind sa comunice emotii mai mult decat oferte, pointless to say mintea mea e numai insight si beef de creatie in momentul asta.
cine vrea sa citeasca postul in formula completa (cel cu parola) trebuie sa semneze un fel de EULA si sa aiba noroc. nu e vorba de nimic special in el, ci pur si simplu am simtit nevoia sa scriu undeva despre acest ceva care imi trece mie prin minte acum.
foarte obosita acum, ar fi un mesaj 2 in 1 pe care as vrea sa-l transmit cat de scurt posibil :
1. urasc oamenii care nu se tin de promisiuni!
2. urasc flashbacks!
1. am incercat din rasputeri sa nu cer nimanui nimic, sa nu depind de nimeni in ceea ce priveste un obiect sau orice altceva, doar pentru a evita aceasta deceptie a nerespectarii promisiunilor din partea unora sau altora. nu conteaza neaparat ca e tata sau mama sau petrica la scoala, dar urasc oamenii care promit si nu se tin de promisiuni. in putinele ‘morale’ primite, am ramas cu asta cum ca daca nu pot sa fac ceva mai bine nu promit deloc sau nu dau sperante degeaba unor oameni care chiar au nevoie.
in fine.
2. flashback-urile. Momente in care apare iepurele de undeva si imi aduce aminte ca in puncte esentiale in care viata putea sa o ia pe calea cea buna, intervine acest fuck-up si nimic nu iese cum trebuie.
si poate si 3, crying myself to sleep nu e o solutie