incep sa ma simt bine; ca un fel de piatra de pe inima a venit un proiect care mie imi place foarte mult care mi-a dat ocazia sa mut parerile mele despre publicitate prin alte locuri si sa scutesc oamenii care cautau alte chestii aici de date, statistici, framantari si restul.

in rest, cu ziarele de dimineata care vin cu muult inainte sa ma trezesc eu (si imi faceam probleme ca ajung ultima….haha), aflu din tabloidul nostru preferat ca 36% din tineri nu citesc nici o carte. esantionul reprezentativ de elevi nu e interesat de scoala, super smecher. ceilalti 36% abia le citesc pe cele date de profesori si 11% maximum o carte pe luna (niciodata autori clasici, cum sa faca asa ceva, posterele cu „E timpul sa-l redescoperiti pe Proust” sunt puse in librarii in alte scopuri si pentru alte persoane)… si intrebati ce am eu cu ei 😀

Cercetatorii ISE cred ca elevii citesc astfel de carti pentru „a evada din tensiunea sau cenusiul vietii cotidiene” sau pentru a gasi raspunsuri la problemele varstei, intr-un limbaj accesibil si atractiv.

L-or fi citind pe Henry Miller – Sexus sau Ioana Bradea – B?âg?âu ca sa scape de stres si tensiune. Sau Frederic Beigbeder, ca e mai mediatizat si „le spune lucrurilor pe nume”. Problema se pune in doua feluri : exista acel procent mic de tineri care se comporta gen UE; mergem la scoala, super lejer, ajungem acasa, nu citim mai nimic, ne dam pe net, vorbim cu prietenii, cu castile pe urechi. partea trista e ca la noi scoala este „rough and tough on the old coconut” din punctul de vedere al profesorilor doar – in rest e floare la ureche. stiu multi care mi-ar da in cap imediat daca le-as zice ca e greu si ca trebuie sa inveti, pentru ca la ei se iau notele foarte usor. greu e doar la matematica (cu mana pe inima), fuck asimptote, fuck limite, fuck siruri.
la europeni in schimb se invata, sau cel putin asta imi place mie sa cred, mai ales ca o sa ma duc peste mari si tari la studii. sau macar ai de unde sa alegi ce vrei sa inveti si se face la cu totul alt standard ca la noi.

Partea urmatoare e favorita mea :

50% dintre cei chestionati au raspuns ca se distreaza cel putin 4-5 ore pe zi si nici nu se mai gandesc la temele „pentru acasa”. Daca nu au bani, se uita la televizor sau stau „pe net”, in nici un caz pe subiecte „prea grele”, ci jocuri, concursuri, filme, sport. Aproape doua treimi dintre elevii chestionati spun ca lasa oricand cartea pentru emisiunile cu si despre trupe de muzica tanara, rap sau hip-hop, jumatate dintre scolari asculta oricand, cu mare placere, manele. Una peste alta, cel putin 100 de minute sunt petrecute in fata televizorului si alte doua ore cu prietenii

cel mai bun exemplu este un prieten de pe un forum pe care il am in lista si joaca World of Warcraft din aprilie … si joaca in continuu… oh video games, the end of your social life. Dimineata cand ma trezeam era acolo, level 4, la pranz cand ma mai uitam era level 7 si seara pe la 9 era deja level 11, la ora 2 noaptea tot acolo, nu se clintea, level 13. cand l-am prins intr-un moment de repaus, l-am intrebat ce face de se joaca atat, ne pune poze cu progresul personajului sau si minunata experienta din camera lui de 5 pe 5. Tatal lui ii luase World of Warcraft si card pentru online play pana in august.. OH THE HUMANITY.
Intr-un loc in care media de varsta e 14-15 ani, citim pe acest topic:

„Obsesia mea dar si pasiune: calcualtorul,rapul da in general Eminem! Definetly Eminem!”
„Computerul si RAMMSTEIN!!!”
” Dar cea mai mare obsesie a mea este dhampirita Rayne din jocul Bloodrayne. O am pe desktop, pe mobil, o colectie impresionanta de poze cu ea, de mini filmuletze, muzica din joc, am vizitat aproape toate siturile care are legatura cu ea. Astept cu nerabdare Bloodrayne 2 si filmul Bloodrayne (in feb. parca). O visez chiar. Sunt disperat ce sa mai zic! ”

din nou, foarte interesant si reprezentativ pentru tanara generatie. mi-aduc aminte de o tipa din elvetia pe care o stiam si care isi dadea pozele pe net si se simtea foarte bine cand cineva ii spunea „where have you been all my life” si „omg marry me”. pisiiiii vreau sa am pui vii cu tine! aceste instincte de necontestat ale celor care se duc si lasa comentarii pe site-ul bebeluselor de la prima (who the fuck are those?) cu „esti cea mai frumoasa femee pe care am vazut-o in viata mea”

cat despre sex, nu intreaba nimeni parintii si profesorii sau doctorii; who needs that. parintii fiind majoritatea niste oameni care o dau in tragic atunci cand vine vorba despre asta, o sa zica „Eu mi-am inceput viata sexuala la 18 ani….ai face bine sa o incepi si tu mai tarziu, ca nu ti se dezvolta organele, nu esti pregatit, nu stii sa te protejezi”. Inca din clasa a 7-a cunosc persoane care nu prea tineau cont de aceste indicatii. Si atunci nu erau taranii astia din clasa in care sunt acum. la astia chiar nu vreau sa ma gandesc; mi-e frica. Mami? o sa ma tii de mana atunci cand vreau sa ….? „ti-e frica?” (:twisted:)
mi-aduce aminte de propriul „I have made a decision and I want you people to know I am ready, so please stop looking so shocked, you’re freaking me out”
Sexul, chestie foarte controversata, s-a discutat la noi in clasa mai mult in ordinea in care fiecare si-a inceput „viata” cu un nou partener. Suntem intampinati in fiecare saptamana cu vesti bune: „Nu am ramas insarcinata!”, ne bucuram, ne imbratisam si ne povestim. dupa aia, in cateva luni, vestiarul este martorul siroaielor de lacrimi cu „m-a parasit”, ca dupa o saptamana sa apara altcineva nou. eu, comoda din fire si dat fiind faptul ca ma atasez de persoane ca o perna pe care o iei in brate cand adormi, m-am asezat frumos „la casa mea” (expresia favorita a colegelor) de vreun an si ceva. Greseala multora este ca isi integreaza relatia in viata, in loc sa fie o extensie la ea. In alte cuvinte, „don’t make your relationship your life, make it a part of it”.

am ras si cu piciorul la partea de

Fetele au si ele lectura preferata: revistele care le „invata” sa fie cool, sa-si cultive feminitatea, sa se imbrace „trandy” si mai ales cum pot cuceri barbatii, cum sa devina independente. Surprinzator, o multime dintre scolarite citesc si publicatii pentru doamne, semn pentru cercetatori ca le intereseaza si un succes in viitor

semn ca cercetatorii traiesc probabil pe alta planeta. sigur, succes, cariera, abia asteptam sa facem ASE „ceva finante banci” si apoi sa ne angajam, sa facem multi bani, sa mancam la restaurant in fiecare zi si sa avem case mari.
daca astea sunt visele tineretului din romania, atunci screw dreamers, la modul cel mai serios posibil. tineti minte infama bila de pe ASE?

dand un sfat celor cam de aceeasi varsta cu mine dar mai tampitei din fire, dragilor, fiti destepti, ca romania geme de prosti.


Publicat pe

în

de către