deea // supermagnet

Un nene pe nume Virgil Griffith, baiat foarte destept de altfel, a creat doua grafice bazate pe o corelatie intre muzica ascultata de studenti si rezultatele de la SAT (testele de admitere in invatamantul superior in State).

• Music that makes you dumb
• Books that make you dumb

“Of course there is the whole correlation is not causation thing, but, I mean, duh,” 

Ce inseamna asta? Interpretarea rezultatelor e de fapt alta decat sugereaza titlul. Daca citesc asta inseamna ca devin prost? Nu, ci ‘cei care citesc cartea X sunt cei cu notele cele mai mari/mici’. Titlul e facut ca sa atraga atentia pentru ca intrebarile cauzale sunt cele care le fascineaza pe oameni. Daca beau Cola mi se strica dintii? Daca mananc multa ciocolata ma ingras? Si tot asa.

Constatare: cei care au zis ca citesc ‘The Holy Bible’ (Sfanta Scriptura?) au scoruri mai mici decat cei care au zis ca citesc ‘The Bible’ (simplu ‘Biblia’). 

Ce ziceam acum cateva zile despre cercetarea calitativa versus cea cantitativa (in care o prefer pe prima) este ca in cazul Bibliei, rezultatele pot fi interpretabile. De exemplu am putea presupune ca cei care citesc Biblia sunt oameni care se simt tristi, deprimati sau au dubii in privinta propriei spiritualitati. Multe Biblii pe aici sunt facute in asa fel incat inainte de ‘cuprins’ exista cateva teme sau categorii in care e organizata. Nu e o chestie verificata dar in vremurile de demult cand exista o Biblie in sertarul camerei de hotel cam pe oriunde te duceai, aratau aproximativ la fel. Cauta la pagina 5 daca ai trecut printr-un deces in familie. La paginile 10, 20, 144 daca ai fost parasit. La paginile 36, 47 catre 49, 52 daca ai ramas fara bani. Unele Biblii sunt structurate in asa fel incat sa fie accesibile pentru toti cei in cautare de speranta. 

O alta explicatie ar fi, bineinteles, ca Biblia te indoctrineaza intr-un fel sau altul. Exista studii care demonstreaza diferente intre structura creierului unei persoane religioase si cea a unui ateist. La fel si cele care zic ca ori crezi in explicatii stiintifice, ori in religie. Discutii multe si diverse pe temele astea.

Dar e doar un exemplu in favoarea cercetarii calitative pentru a completa rezultatele unei cercetari cantitative

Nu stiu cine e in spatele Yellow Submarine Qualitative ( Edit: acum stiu, e Cristi Popa)dar am citit o insemnare cum ca ultimul trend e sa te plangi de rezultatele cercetarii calitative in general. Nu neaparat ca persoana care sta si se uita la focus group transcripts toata ziua sau rapoarte si mai stiu eu ce, dar nu cred in diferentierea brutala dintre cele doua. Nu cred ca o sa reusesc sa scriu toata insemnarea in romana asa ca daca aveti alergie la romgleza, ca de obicei, va poftesc sa nu cititi deloc si sa-mi faceti ziua mai usoara, lipsita de cuvinte precum ‘corporatisti’ si ’sclavi’. In definitiv unii din noi suntem sclavi pentru ca ne chinuim sa facem lucrurile mai bine, doar ca nu intotdeauna se vede sau are vreun efect direct. Suntem sclavii lui deferred gratification. 

In lupta cercetare cantitativa versus cercetare calitativa insa:

• Cei ce fac cercetare calitativa nu cauta adevaruri sau dovezi, asa ca sampling sizes o sa fie mai mici si nu bazate pe probabilitate, ca in cercetarea cantitativa. In cercetarea calitativa ai nevoie de ceva credibil – dupa cum spunea cineva, nu ai nevoie de douazeci de oameni care sa-ti zica sfarsitul povestii ‘Scufita rosie’, dupa ce ai auzit de trei ori acelasi lucru e suficient sa stii ce se intampla.
• Analiza cercetarii calitative mi se pare de multe ori mai grea decat analiza cercetarii cantitative – qual research e pentru cei care stiu sa spuna povesti sau sa prezinte rezultatele intr-un mod atragator. Atragator nu e cuvantul ideal dar nici convingator nu e, probabil o combinatie intre cele doua. Quant research literally writes itself. You get a lot from a little, while with qual you get (well, write) a little from a lot. 
• Din nou, e mai greu sa analizezi cercetare calitativa, avand mai multe etape, in special cand nu ai participat la focus grup. Trebuie sa te prinzi ce se intampla, sa faci conexiuni, sa cauti relatii intre ce ai descoperit, sa le pui la un loc si sa le verifici. In cercetarea cantitativa, trebuie sa editezi, sa codezi si sa introduci datele, poti fi ajutat si de un program gen SPSS, sa ai de-a face cu raspunsuri care lipsesc sau valori inexistente si sa alegi ce mod de prezentare e preferabil, sa testezi anumite ipoteze (si aici nu o sa intru in detalii despre CUM se face asta, e o poveste prea lunga si pentru alta data)
• Cercetarea calitativa incearca sa inteleaga tipuri de comportament, motivatii, pareri si atitudini – in concluzie da, poate fi interpretata gresit si da, rezultatele nu pot fi interpretate decat intr-un anumit context.
• Oricum nu exista un tip de cunostiinta dovedita stiintific pentru ca nu exista o metoda care sa mearga la sigur de fiecare data.
• Pentru ca (nu mai stiu cine a zis), oamenii pot sa spuna ca isi iau sapun ca sa fie curati dar de fapt si-l iau ca sa fie mai frumosi. 
• Atunci cand alegi cercetare calitativa ar trebui sa te intrebi ‘cat de greu ar fi sa produc rezultate/informatie mai buna/precisa?’ si daca gasesti raspuns la intrebare probabil n-ai ales metoda de cercetare care trebuie;