Alex

Venim cu o stire de ultima ora.

[23:34] <Zalex89> ghici ce?
[23:34] <Zalex89> m-a prins mama cand ma masturbam
[23:34] <Zalex89> 😀
[23:34] <Zalex89> nighty
[23:35] *** Zalex89 Quit (Quit)

Ati urmarit stirile ‘Spermatozoidul Furtunos’. Va dorim o seara placuta in continuare.

Troy Uncut

Hector si Paris in Grecia, la Agammemnon. Paris flirteaza cu Elena, sotia celui de mai sus. Nu e bine. Deja stim ce se va intampla. Se duc undeva sus intr-o camera ca niste adolescenti americani la o petrecere la care beau toti cei sub 21 de ani (de fapt e invers, obiceiul americanilor isi are radacinile in antichitate):

“E o greseala ca esti aici”
“Si azi-noapte a fost o greseala?”
“E adevarat, am facut mai multe greseli saptamana asta…”
“Si vrei sa plec?”
“….”

Si da, doamnelor si domnilor, se culca cu ea!

A doua zi pleaca spre Troia, Agammemnon o vwrea inapoi, mafia greceasca are burta si barba, daca Troia nu ne vrea, noi vrem Troia! Deducem si ca la razboi se pleaca doar cand iti satisfaci nevoile trupesti cu doua ‘doamne’. Printre altele, Ahile se culca si cu una din verisoarele lui Paris, care era vestala la templul lui Apollo. Duce ceva munca de convingere dar se poate. De mai multe ori.

Pe scurt, “Troy” cu Brad Pitt si Orlando Bloom.

Gaini Moarte

Azi s-a petrecut o intamplare mai mult sau mai putin ciudata. De fapt toata ziua a fost ciudata, ciudata in sensul de “daca-o-scot-din-context-nu-seamana-cu-nimic-din-ce-am-facut-pana-acum”.

Am decis ca zilele friguroase sunt cele mai bune in care sa mergem la bazin impreuna cu colega mea de banca, Alice. Am scos-o pe Daisy la plimbare. Daisy e un golden retriever de 5 ani. Ne-am dat seama ca printr-o coincidenta (de fapt nici o coincident), unul din colegii nostri o sa iasa de la bazin in cateva minute. Am stat pe o alee de langa parc pentru ca nu e voie cu caini in parc. Branko, asa cum ne asteptam, iese de la bazin. De data asta am plecat impreuna pentru ca probabil parea foarte ciudat ca noi sa fim in fiecare vineri, timp de 2 saptamani, in acelasi loc si la aceeasi ora cu el.

De aici, nimic n-ar putea sa se intample, ati zice. Poate sa ne plimbam fara sa ne zicem nimic si a doua zi la scoala sa ne prefacem ca nimic nu s-a intamplat. Am iesit si am plecat impreuna, si trecem pe langa o “piata volanta”, unde se vand cartofi, legume, de toate in plina strada. In spatele unui gard erau niste gaini si asa cum am descoperit mai tarziu, Daisy le mirosise de departe. Cum instinctele de caine de vanatoare au iesit la suprafata, a fugit dupa o gaina si a masacrat-o pana sa ajunga in cotet. Sunete de gaini, cocosi si altele probabil jelind moartea ei. Femeia a carei gaina tocmai o omorasem a inceput sa alerge dupa Daisy cu o bata de baseball (bata s-a materializat in mai putin de trei secunde) si noi incremenisem, rugandu-ne la tot ce puteam ca Daisy sa n-o muste si sa ne distruga existenta cu ‘trebuie eutanasiat’ si complicatii de genul. Ne-a facut un scandal de zile mari, ca i-am omorat gaina pe care o crescuse de cand era mica, ne-a cerut 250.000 pentru ea si ne-a si scuipat dupa ce am plecat.

Morala: nu va duceti cainii in parc, Dumnezeule, la ce va gandeati? Parcul e un loc periculos.

Paradoxul Craciunului

Craciunul anul asta a devenit in mare parte ceva comercial si si-a pierdut din farmec.

Azi a aparut prima firma care vinde brazi online. E probabil o idee geniala pentru oameni ocupati, plecati, lenesi sau doar nepriceputi.  Iti alegi un brad, vine o echipa, ti-l pune in casa pe unde vrei, ti-l si decoreaza si cand trec sarbatorile il scoate atunci cand vrei tu. Toata chestia asta costa vreo 4.000.000 de lei. Oare are rost sa faci asa ceva cand nu esti corporate? Sa dai 4.000.000 cand iti iei un brad cu maximum 1.000.000 de lei (unul superb chiar) si sa pierzi tot farmecul din aranjarea lui alaturi de familie?  Nu mai esti living the corporate dream, ci keeping the dream alive cum s-ar zice. Si daca esti corporate, probabil nimic nu se compara cu vreo cateva ore in care angajatii aranjeaza bradul asa cum se pricep ei mai bine. Procesul de bonding dispare in mod dubios atunci cand pui mana pe telefon si vine un necunoscut si ti-l aranjeaza.

Nu ti-ai luat azi, nu-i nimic, in doua zile de acum o sa fie de trei ori mai scump. E ca sa te inveti mine sa cumperi din timp pana cand toata lumea o sa se invete sa cumpere din timp si cozile sa fie in Noiembrie, nu Decembrie. Dar n-o sa te inveti minte!

oplusd

Am incetat sa ascult stirile de dinainte de sarbatori, aceleasi oboseli cu “Romanii nu au bani”, “Romanii nu isi permit”. Aiurea, Romanii, ca un colectiv de vreo douazeci de milioane de oameni isi permit foarte bine sa faca toate cumparaturile pe care le fac si singurele cifre la care merita sa te mai uiti sunt cele despre cat s-a cheltuit in perioada sarbatorilor. In mod la fel de dubios, chiar daca cifra creste pe an ce trece, “Romanii nu isi vor permite niciodata” la stiri.

In schimb, ce ar putea sa faca sa pastreze spiritul Craciunului, in loc de brazi montati la tine acasa, sa gasesc mai multe centre de ambalat cadouri. La asta nu ma pricep. Nu stiu sa fac o funda, sa asortez o hartie cu o panglica, nu stiu sa scot codul de bare de pe cadou ca sa il fac cat mai credibil pentru un copil mic. “Mami, de ce are cod de bare? Asa au si celelalte jucarii”. Pai vezi, e de la hypermarketul Mos Craciun.