Un studiu controversat despre psihologia românilor

Toată lumea îl știe sau l-a citit deja și sunt deja câteva comentarii critice la adresa lui:

„Autorul construiește un profil statistic, bazat pe măsurători ale tendinței centrale. Până aici, nimic special. Vedem asta adesea atunci când sociologii schițează profilul votantului pro-Cutare, la alegeri. După care, acest profil statistic e tratat ca un profil de personalitate individual, căruia i se aplică diverse considerații de psihologie clinică sau de psihologie a personalității. Iar asta, în ciuda faptului că autorul formulează negru pe alb această precauție: “profilul psihologic al romanilor este unul statistic, care nu poate fi aplicat la un individ”.

Evident că generalizarea este posibilă și că e posibilă studierea grupurilor. Ceea ce contest eu aici e aplicarea unei grile analitice perfect legitimă în psihologia clinică, unde se lucrează cu subiecți individuali, asupra unui construct statistic. In acest caz, vorbim de o eroare categorială grosolană.

Alex Boroda

Dar mă gândesc mereu la sâmburele de adevăr din perspectiva studierii grupurilor, apropo de ce scria Amy Chua și conceptul de „triple package” :

“It turns out that for all their diversity, the strikingly successful groups in America today share three traits that, together, propel success. The first is a superiority complex — a deep-seated belief in their exceptionality. The second appears to be the opposite — insecurity, a feeling that you or what you’ve done is not good enough. The third is impulse control.

MOST fundamentally, groups rise and fall over time. Group success in America often tends to dissipate after two generations.

Each of the three traits has its own pathologies. Impulse control can undercut the ability to experience beauty, tranquillity and spontaneous joy. Insecure people feel like they’re never good enough.  A superiority complex can be even more invidious. Group supremacy claims have been a source of oppression, war and genocide throughout history. To be sure, a group superiority complex somehow feels less ugly when it’s used by an outsider minority as an armor against majority prejudices and hostility, but ethnic pride or religious zeal can turn all too easily into intolerance of its own.

Even when it functions relatively benignly as an engine of success, the combination of these three traits can still be imprisoning — precisely because of the kind of success it tends to promote. Individuals striving for material success can easily become too focused on prestige and money, too concerned with external measures of their own worth.”

Amy Chua – What Drives Success? (NYTimes / £ )

Și unele chestii sunt foarte revelatoare, iar finalul e de-a dreptul pozitiv. Dar fiecare a luat ce-a vrut din studiu oricum, cum ar fi măcar partea de cultură:

„O cultură colectivistă este caracterizată de neîncrederea în străini, neîncredere care la români, amplificată de un nivel scăzut de autodeterminare şi spirit civic, aşa cum spuneam, s-a generalizat într-o neîncredere cronică, inclusiv asupra cunoscuţilor.

Cultura românilor promovează heterodeterminarea (influenţa tradiţiei/religiei), în dauna autodeterminări (autonomie în decizie), şi a pragmatismului (interesul personal), în dauna spiritului civic. Românii au un stil cultural represiv şi evitativ, ceea ce îi face să fie defensivi.

Defensivitatea se poate exprima în complexe de inferioritate şi/sau, dacă acestea sunt compensate, în complexe de superioritate. În ceea ce priveşte complexele de inferioritate spre exemplu, românii au aspiraţii similare ţărilor vestice (ex. SUA), dar adesea sunt mai neîncrezători că le pot realiza şi se simt mereu datori să facă auto şi heterocomparaţii cu alţii mai buni pentru a se valida.”

Daniel David – Despre psihologia românilor

 

 

2 thoughts on “Un studiu controversat despre psihologia românilor

  1. Românilor le lipseste o Infrastructura Intelectuala ca a monarhiilor occidentale. Bestsellerurile academicianului Radulescu-Motru ramân foarte folositoare:
    ...
    Metodologia foarte computerizata de azi are cusurul ca e prea fina si poate masura nu numai invarianti, ca patriotismul, ci mai degraba deviatii de comportament explicabile fie prin postromânismul inlocuitorilor nostri de intelectuali cum ca n-avem trecut, deci nici viitor, fie prin economiile guvernului la Muzeu de Istorie sfertfunctional, Muzeu de Literatura si Canal Cultural lichidate, oligopedagogie, biblioteci vechi sarace neatractive etc.

Comments are closed.